se conturează o participare crescută a tinerilor la alegeri (sondaj)
Un sondaj realizat de INSCOP la comanda Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate România şi Republica Moldova relevă că 65% dintre tinerii intervievaţi consideră că ei reprezintă o forţă care va defini rezultatul alegerilor. Deşi 35% dintre respondenţi sunt sceptici în privinţa participării tinerilor la vot, datele arată o tendinţă încurajatoare spre o participare crescută, relatează News.ro. Site-urile de ştiri sunt principala sursă de informare politică pentru tineri, urmate de Facebook.
Intenţia şi motivaţia de vot
58% dintre tinerii chestionaţi sunt foarte siguri că vor participa la alegeri, în timp ce 34% sunt indecişi şi doar 8% afirmă cu certitudine că nu vor vota. Principalele motive pentru care tinerii decid să voteze sunt: exercitarea dreptului lor democratic (43%), dorinţa de a influenţa politicile europene (41%) şi apărarea democraţiei împotriva extremismului (8%). Aceeaşi ierarhie se păstrează şi când tinerii sunt întrebaţi despre al doilea motiv pentru a veni la vot.
Discrepanţe regionale şi demografice
Sondajul subliniază diferenţe semnificative în intenţia de vot în funcţie de regiune şi gen. Tinerii din Bucureşti-Ilfov se remarcă printr-o siguranţă de vot de 64%, comparativ cu doar 49% în sud-estul României. În oraşele universitare altele decât Bucureştiul, doar 46% dintre tineri sunt foarte siguri că vor vota. De asemenea, femeile tinere (61%) sunt mai hotărâte să voteze decât bărbaţii tineri (56%).
Interacţiunea tinerilor cu politica
Tinerii care discută frecvent despre politică, fie cu familia, fie cu prietenii, au o probabilitate mai mare de a participa la vot. În ultima lună, 7% dintre tineri au discutat zilnic cu familia despre politică, în timp ce 55% au avut astfel de discuţii de câteva ori. În ceea ce priveşte discuţiile cu prietenii, 9% dintre tineri au discutat zilnic despre politică, iar 55% de câteva ori.
Sursele de informare politică
Site-urile de ştiri sunt principala sursă de informare politică pentru tineri (30% indicându-le ca principala sursă şi 16% ca a doua sursă), urmate de Facebook (17% principală şi 22% secundară) şi televiziuni (18% principală şi 14% secundară). YouTube este folosit ca principală sursă de informare de 10% dintre bărbaţii tineri, dublu faţă de femeile tinere (5%).
Nivelul de informare şi conştientizare
În ceea ce priveşte informarea despre partidele şi candidaţii de la alegeri, 13% dintre tineri se consideră foarte informaţi, iar 39% mai degrabă informaţi. Pe de altă parte, 13% se consideră mai degrabă neinformaţi, iar 35% foarte puţin sau deloc informaţi.
Similar, în ceea ce priveşte informarea despre procesul de vot, 21% dintre tineri se consideră foarte informaţi, iar 35% mai degrabă informaţi. 17% se consideră mai degrabă neinformaţi şi 27% foarte puţin sau deloc informaţi.
Sondajul a fost realizat telefonic de INSCOP la comanda Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate România şi Republica Moldova, între 18 şi 28 mai 2024, pe un eşantion de 603 tineri cu vârste între 18 şi 29 de ani, reprezentativ la nivel naţional. Marja de eroare este de +/- 3,9%.