Alegătorii din Belgia au acordat o victorie unui partid naționalist flamand conservator, respingând sondajele care preziseseră o trecere pe primul loc de către secesioniştii flamanzi, au arătat rezultatele preliminare duminică.

Noua Alianță Flamandă, un partid care urmărește o mai mare autonomie pentru jumătatea de nord a Belgiei, vorbitoare de limbă olandeză, a fost pregătită în alegerile naționale să devină cea mai mare din țară.

Rezultatele, dacă vor fi confirmate în numărătoarea finală, vor aduce uşurare instituţiei politice a ţării, care se pregătea de multă vreme pentru o victorie a partidului de extremă dreapta Vlaams Belang.

Cu peste 70% din voturi numărate la nivel național duminică seara, Noua Alianță Flamandă urma să obțină 22% din voturile naționale, Vlaams Belang fiind în urmă cu 17%.

„Prieteni, am câștigat aceste alegeri! Și recunoașteți, nu v-ați așteptat la asta”, a declarat liderul Nouei Alianțe Flamande, Bart De Wever, susținătorilor adunați la Bruxelles.

„Sondajele au fost proaste”, a adăugat el. „Comentariile din presă au fost usturatoare. Necrologul nostru a fost scris. Dar nu ai renunțat niciodată.”

O victorie pentru Vlaams Belang, care se traduce prin interesul flamand, ar fi reprezentat o dilemă pentru partidele principale care au promis că nu vor colabora cu partidul separatist și ferm anti-imigranți.

Prezentarea puternică a lui Vlaams Belang, care încă urmează să obțină câștiguri semnificative în comparație cu alegerile din 2019, va face ca izolarea politică să fie dificil de aplicat. Ascensiunea sa are loc în contextul în care partidele de extremă dreaptă din Europa au avut loc în alegerile pentru Parlamentul European, care se încheie duminică.

Belgia, o țară prosperă din nordul Europei, cu aproximativ 11 milioane de locuitori, găzduiește atât instituțiile UE, cât și sediul NATO, care se află în capitala sa, Bruxelles. Țara este împărțită de-a lungul liniilor lingvistice între sudul său francofon, Valonia, și flamandă – olandeză – nordul, Flandra. De asemenea, găzduiește comunități de imigranți considerabile, inclusiv musulmani cu rădăcini nord-africane.

Țara și-a navigat de mult timp diviziunea lingvistică cu un sistem federal care oferă o largă latitudine și autonomie regiunilor sale distincte. Odată cu Noua Alianță Flamandă, un partid naționalist flamand mai moderat decât Vlaams Belang, care se așteaptă să devină cel mai mare din țară, apelul pentru și mai multă autonomie flamandă ar putea defini negocierile postelectorale.

Noua Alianță Flamandă dorește să negocieze o revizuire amplă a sistemului de guvernare al Belgiei pentru a crește și mai mult autonomia regională. Acest lucru nu este suficient pentru Vlaams Belang și liderul său, Tom Van Grieken, care a precizat că apelul partidului pentru o Flandra independentă nu este doar retorică. Vlaams Belang vrea să împartă Belgia și să transforme Flandra într-o țară separată.

Este departe de a fi însă sigur că cele două partide naționaliste flamande își vor uni forțele. Promisiunea de lungă durată a tuturor celorlalte partide belgiene de a nu guverna niciodată cu Vlaams Belang este probabil să-l țină pe Vlaams Belang departe de putere la nivel național.

În efortul său unic de a se adapta diferențelor regionale, Belgia a creat o structură de stat complicată care face din vot o sarcină pe mai multe niveluri. Ziua alegerilor înseamnă ocuparea directă sau indirectă a locurilor a nu mai puțin de șase Parlamente și lansarea negocierilor pentru formarea a șase guverne.

Cu Valonia înclinată în mod tradițional spre stânga și Flandra spre dreapta, forțele politice s-au luptat de mult să se unească la nivel național, guvernele federale multipartide având nevoie de luni și uneori de mai mult de un an pentru a apărea.

Alegerile din 2019 au adus și o creștere a lui Vlaams Belang, care a făcut negocierile mai dure ca niciodată; Belgia a rămas fără un guvern oficial timp de aproape doi ani. De data aceasta, succesul și mai mare al partidului de extremă dreaptă a micșorat și mai mult centrul politic.