Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a prezentat Guvernului, joi, un raport amplu privind situația a 22 de companii de stat, document care arată un tablou financiar îngrijorător și propune măsuri drastice de reorganizare, inclusiv închideri, listări la bursă și parteneriate strategice.
„Cu pierderile companiilor de stat am fi putut să construim 3–4 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a subliniat aceasta, după ședința de Guvern.
Potrivit raportului, consultat de Antena 3 CNN, datoriile bugetare cumulate ale companiilor analizate se ridică la aproximativ 4,2 miliarde de lei, iar pierderile nete din ultimul an raportat ajung la circa 1,12 miliarde de lei.
„Sunt datorii istorice”, spune Oana Gheorghiu. „Vorbim de găuri negre pentru economia României”, a mai adăugat aceasta.
Cele mai mari datorii sunt înregistrate de CFR Marfă (1,26 miliarde lei), SNCFR RA (1,28 miliarde lei), Romaero (556 milioane lei) și CFR IRLU (213 milioane lei). În același timp, cele mai mari pierderi sunt raportate de CFR SA (432 milioane lei), CFR Marfă (329 milioane lei), TAROM (186 milioane lei) și Metrorex (57 milioane lei, estimat pentru 2025).
Companii propuse pentru închidere
Raportul identifică opt companii pentru care este recomandată o ieșire ordonată din portofoliul statului, inclusiv prin faliment sau lichidare.
Printre acestea se numără Petrotrans, aflată în faliment încă din 2007, CFR Marfă, CFR IRLU (în faliment din martie 2025), SAAF (în insolvență din 2024), SFT-CFR (în faliment), dar și SNCFR RA, blocată de un vid legislativ privind falimentul regiilor autonome.
Lista este completată de Electrocentrale Grup și Rofersped.
„Petrotrans împlinește 19 ani de când o procedură (n.r. de faliment) este tergiversată. În tot acest timp s-au cheltuit bani. Singurii care au încasat bani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare. Încă din 2015 se plătesc peste 29.000 de euro anual, chirie pentru niște conducte care există pe hârtie pe sub terenul unor oameni. Este o decizie a unei instanțe care trebuie executată și fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român. Pentru noi a fost un studiu de caz ca să vedem ce se întâmplă când statul român nu ăși face treaba. Șapte ani a fost prelungită lichidarea din cauza unei contestații făcute de o instituție a statului român care avea o creanță foarte mică. Motivul nu am reușit să îl descoperim.”, a declarat Oana Gheorghiu.
CFR Marfă va declara falimentul până pe 31 mai: Ce se întâmplă cu angajații
„CFR Marfă își va declara falimentul până la 31 mai. Există deja Carpatica Feroviar, companie care a început deja să lucreze și care preia activitatea de la CFR Marfă.
Cei mai mulți angajați (din companiile propuse pentru lichidare) sunt la CFR Marfă. O parte dintre ei au fost deja angajați la Carpatica, o parte au primit salarii compensatorii și au plecat voluntar, o altă parte se vor angaja probabil în continuare. Carpatica știu că face angajări în perioada următoare. Ministerul Transporturilor este într-un dialog constructiv cu sindicatul, nu sunt tensiuni acolo.”, spune Oana Gheorghiu.
Trei niveluri de urgență
Documentul stabilește și trei niveluri de intervenție. Primul, cel mai critic, vizează decizii ireversibile care trebuie luate până la finalul anului 2026.
Aici sunt incluse TAROM – unde regulile europene interzic noi ajutoare de stat după 31 decembrie 2026 –, CFR Marfă (pentru care s-a solicitat falimentul până la 31 mai 2026), Romaero (cu votul creditorilor programat pe 15 mai 2026) și Avioane Craiova, expusă unor penalități de până la 12 milioane de euro.
Al doilea nivel include companii precum Metrorex, CFR SA și ELCEN, unde sunt necesare decizii structurale cu impact în lanț.
Al treilea nivel vizează companii legate de PNRR, precum MINVEST, REMIN și CNCIR, fără riscuri ireversibile pe termen scurt.
„TAROM pierde bani de zece ani”
„La TAROM situația este, în acest moment, în analiza Ministerului Transporturilor. Asupra acestei companii nu a existat aliniere. Este singura companie din portofoliul MT pentru care așteptăm răspunsul ministerului. Ministerul transporturilor controlează dosarul TAROM. Știm că TAROm se află în restructurare, aprobată de Comisia Europeană. Acest proces nu este în grafic din motive, unele obiective unele mai puțin obiective. Însă compania TAROM are un dialog cu CE. Dacă se aprobă prelungirea planului (de restructurare), urmează probabil să așteptăm să vină avioanele și compania să își regândească întregul flux.
Ceea ce am propus noi este scenariul în care CE nu aprobă prelungirea planului și atunci trebuie să avem în vedere niște soluții. Actualul model de business de la TAROM nu este sustenabil. Compania pierde bani, în ultimii zece ani, acolo unde ne-am uitat noi. Știm că în ultimii zece ani nu a făcut niciodată profit. A înregistrat profit în 2024, dar nu în activitatea operațională ci din alte activități. Este clar că trebuie să explorăm alte soluții pentru TAROM.”, a declarat Oana Gheorghiu.
Listări la bursă și privatizări parțiale
Raportul propune și listarea sau valorificarea unor pachete de acțiuni la Bursa de Valori București, într-un calendar etapizat, cu perioade de pregătire de minimum 6–12 luni.
Cea mai importantă operațiune este listarea CEC Bank, considerată cel mai solid candidat pentru un IPO, idee discutată încă din perioada în care Nicolae Ciucă era premier. Statul ar urma să vândă un pachet de acțiuni, în paralel cu emiterea de acțiuni noi.
Alte companii propuse pentru listare sau vânzare parțială sunt:
- Administrația Porturilor Maritime Constanța – pachet de 20%
- Compania Națională Aeroporturi București – pachet de 20%
- Salrom – până la 49%
- Loteria Română – acțiuni noi și pachet de stat
- Imprimeria Națională – ofertă publică inițială
- Poșta Română – IPO după studiu de fezabilitate
„Lista este doar în explorare. Urmează să fie supusă unei analize de specialitate. Cred că listarea e un instrument extrem de eficient pentru a introduce buna guvernanță. Nu este un proces care să înceapă imediat. Urmează o prospectare, o analiză din partea ministerelor. (…) Ama avut întâlniri cu Bursa de Valori, cu bănci, cu alți actori din piață.”, a precizat vicepremierul.
În cazul Cuprumin este propus un parteneriat strategic, nu listare la bursă, iar pentru Romarm listarea este condiționată de modificări legislative.
Totodată, raportul menționează tranzacții prioritare care ar putea aduce între 3 și 8 miliarde de lei la buget, inclusiv vânzarea unor pachete minoritare din Hidroelectrica și Romgaz, alături de listarea CEC Bank.
Măsuri cerute Guvernului
Documentul solicită Executivului aprobarea direcțiilor strategice prin Memorandum, lansarea unui nou val de analize pentru restul companiilor de stat în termen de 30 de zile și instituirea unui mecanism de monitorizare periodică.
De asemenea, Ministerul Transporturilor ar trebui să inițieze până la 30 aprilie 2026 un proiect legislativ pentru eliminarea blocajelor juridice privind falimentul regiilor autonome.
Raportul evidențiază presiunea majoră asupra sectorului companiilor de stat și necesitatea unor decizii rapide, în condițiile în care o parte dintre situații devin ireversibile începând cu anul viitor.
