Tehnofascism, o parodie a filmului „Robocop”, Răul cu majuscule – acestea au fost câteva dintre reacțiile la „Manifestul” publicat recent de compania americană Palantir, în care aceasta propune introducerea serviciului militar obligatoriu în SUA, reînarmarea Germaniei și Japoniei și îndeamnă inginerii din Silicon Valley să participe la „apărarea națiunii”, informează, marți, EFE, citată de Agerpres.
Textul acestui manifest, împărțit în 22 de puncte și publicat pe Twitter, se bazează pe cartea „The Technological Republic: Hard Power, Soft Belief, an the Future of the West” (Republica tehnologică: Putere hard, credință slabă și viitorul Occidentului – n. red.), publicată anul trecut de CEO-ul companiei, Alex Karp, și de consilierul juridic Nicholas W. Zaminska.
O parte din această carte este reflectată în manifest, care continuă să stârnească agitație pe rețelele sociale, în presa specializată și generalistă, deoarece Palantir nu este doar o companie tehnologică tipică, ci una axată pe dezvoltarea de software și big data pentru apărare și operațiuni militare, cu contracte importante cu Pentagonul și cu numeroase guverne occidentale.
Prima axiomă a lui Palantir este directă: Silicon Valley are o datorie morală față de țara care i-a făcut posibilă ascensiunea, iar elita sa de ingineri are obligația de a participa la „apărarea națiunii”.
Apelul la patriotism al elitelor tehnologice americane se aliniază eforturilor lor de a integra Inteligența Artificială (AI) în politicile de apărare, acum când „era atomică se apropie de sfârșit și o nouă eră de descurajare bazată pe AI este pe cale să înceapă”.
Pornind de aici, documentul dezvoltă o viziune în care tehnologia nu este doar un instrument economic sau industrial, ci un instrument central al puterii de stat.
În punctele sale cele mai controversate, textul sugerează consolidarea cooperării dintre companiile de tehnologie și structurile militare, precum și regândirea modelelor clasice de securitate din democrațiile occidentale în fața amenințărilor globale.
Dezbateri în afara și în interiorul companiei
Publicarea acestui manifest a redeschis o dezbatere latentă despre rolul politic al Palantir și implicarea sa tot mai mare în programele de apărare și securitate, atât în afara, cât și în interiorul companiei, conform unei investigații a publicației specializate WIRED.
Potrivit acestei publicații, care citează interviuri cu foști și actuali angajați, precum și mesaje interne, o parte din personal trece prin ceea ce descrie drept o „criză de conștiință” în ceea ce privește utilizarea tehnologiei pe care o dezvoltă.
Conform WIRED, unii angajați au ajuns chiar să se întrebe dacă nu cumva firma depășește limite etice, în special în ceea ce privește colaborarea sa cu Homeland Security (DHS) și cu controversata agenție de Imigrare și Control Vamal (ICE).
La rândul său, conducerea companiei și-a apărat public misiunea de a „sluji atât guvernele, cât și clienții privați într-un cadru de securitate națională și eficiență tehnologică”.
Însuși președintele american, Donald Trump, a lăudat capacitățile Palantir, care de multă vreme menține o relație cu diverse agenții guvernamentale americane, unele dintre ele având legătură cu securitatea frontierelor și imigrație.
Controverse pe rețelele sociale
Între timp, pe rețelele sociale, „Manifestul” companiei nu a făcut decât să intensifice o dezbatere aflată deja în desfășurare: în ce măsură ar trebui marile companii de tehnologie să participe la arhitectura securității statului și ce consecințe ar putea avea această implicare în interiorul și în afara propriilor organizații?
De la fostul ministru de finanțe grec, Yanis Varoufakis, care a spus că, „dacă răul ar putea să posteze, chiar asta ar face” (referindu-se la manifest), până la deputata britanică Victoria Collins, care consideră că este vorba de delirul „unui super-ticălos”, criticile au fost numeroase și variate.
Filosoful belgian Mark Coeckelberg a etichetat textul drept „exemplu de tehnofascism”.
„Palantir nu se schimbă, ci doar încetează să se mai prefacă”, a comentat un utilizator pe Twitter, în timp ce alții susțin că, de fapt, compania „doar construiește software”, iar problema constă în modul în care guvernele îl utilizează.
Fondată în 2003 de Alex Karp, Peter Thiel și alți parteneri, Palantir s-a concentrat inițial pe analiza datelor, dar cu timpul și-a extins afacerea în sectoare private precum cele bancar, energetic, medical, de producție și logistică, beneficiind de boom-ul investițiilor în inteligența artificială, care i-a sporit vizibilitatea și valoarea la bursă.
Pe plan financiar, unii analiști spun că extinderea Palantir în sectorul militar, expunerea sa mediatică tot mai mare și poziționarea sa politică au făcut din companie un „jucător unic” în cadrul ecosistemului tehnologic, dar s-ar putea confrunta cu „riscuri de reglementare” într-un scenariu ipotetic al unei supervizări mai atente a utilizării inteligenței artificiale în supraveghere și securitate.
