Compania națională TAROM a ajuns într-un punct de „acum ori niciodată”. Joi, 30 aprilie, este termenul limită până la care Guvernul trebuie să tranșeze viitorul operatorului aerian. Miza este uriașă: fie găsim rapid un investitor strategic, fie pregătim ieșirea ordonată de pe piață și vindem ce a mai rămas valoros prin companie.
Noul ministru interimar al Transporturilor, Radu Miruță, s-a trezit cu această sarcina în brațe la doar două zile de la preluarea mandatului. Deși presiunea timpului este enormă, Miruță refuză să semneze sentința TAROM pe baza zvonurilor.
„Nu am ajuns în cele două zile (de la preluarea interimatului la Ministerul Transporturilor – n. r.) și la TAROM. Da, există informații. Da, există foarte multe informații, dar mă știți un om care răspunde nu după ce mi se spune, ci după ce văd. De foarte multe ori în ministerele în care am fost diferența între ce mi se spune și ce apare pe documente este una diferită. Am cerut situația și pentru TAROM, dar am luat-o în ordinea importanței cronologice, pentru că vineri ar fi trebuit să intre în vigoare creșterea prețului la biletele de metrou”, a transmis Miruță, potrivit Agerpres.
La insistențele jurnaliștilor cu privire la această decizie, șeful de la Transporturi a răspuns: „V-am explicat: dacă în seara asta primesc datele pe care le-am solicitat să văd și eu cum arată situația pe documente, în seara asta voi lua o decizie. Însă, neprimind aceste documente, nu mă pronunț doar pe ce mi se spune pe holuri”.
„Depinde care sunt documentele care vin și ce scrie în ele. Mă întrebați cu o condiție suspensivă, neștiind ce va rezulta. Dacă documentele sunt foarte clare, nimic nu e presant. Presant este să obții această claritate. Dacă va veni sau nu va veni această claritate astăzi, vă voi anunța deîndată. Am intrat în acest minister acum două zile, un minister pe unde, uitându-mă doar la Metrorex, încep să mă gândesc cam cum arată radiografia și la alte companii. Nu plec cu idei preconcepute, dar nici nu aplic o decizie decât pe documente asumate de oamenii responsabili pentru asta din minister”, a adăugat Radu Miruță, întrebat dacă nu există, totuși, o grabă în privința deciziei viitorului companiei românești.
Cum a ajuns TAROM aici?
Realitatea din spatele ușilor închise este sumbră. Deși pe hârtie s-a vorbit de o restructurare, cifrele arată că planul a eșuat:
- În 2024, TAROM a raportat profit, dar nu din bilete vândute, ci din vânzarea activelor (avioane și locuri de aterizare/decolare pe aeroporturi mari)
- Gradul de ocupare este sub 70%, mult sub pragul de 78% care ar fi permis supraviețuirea
- Pentru 2025, se estimează o gaură de încă 186 de milioane de lei.
Un alt element critic este regula europeană „one time, last time”. După 31 decembrie 2026, România nu va mai putea acorda un nou ajutor de stat pentru TAROM timp de cel puțin 10 ani. Cu alte cuvinte, dacă actualul plan eșuează și nu apare un investitor, compania nu mai poate fi salvată din bani publici.
Cele două drumuri: Lufthansa/Emirates sau falimentul controlat
Guvernul are acum doar două opțiuni pe masă, conform documentelor oficiale:
Parteneriatul salvator: Vânzarea unui pachet de acțiuni către un gigant precum Lufthansa, Emirates sau LOT. Aceștia ar aduce banii pe care statul nu-i mai poate da, dar și management profesionist și rute noi.
Închiderea porților: Dacă nu se găsește un partener, se va trece la „ieșirea ordonată”. Asta înseamnă că TAROM nu mai zboară, iar statul încearcă să recupereze ce se mai poate prin vânzarea sloturilor (drepturile de aterizare) de pe aeroporturile de lux precum Frankfurt sau Paris.
„Compania pierde bani de 10 ani”
Vicepremierul Oana Gherghiu a confirmat deja că actualul model de business „nu este sustenabil” și că TAROM nu a mai făcut profit din activitatea de zbor de peste un deceniu.
„La Tarom, situația este în acest moment în analiza Ministerului Transporturilor. Asupra acestei companii nu a existat aliniere. Este singura companie din portofoliul Ministerului Transporturilor pentru care așteptăm feedback-ul sau așteptăm răspunsul Ministerului”, a declarat ea.
Vicepremierul a adăugat că Ministerul Transporturilor „controlează dosarul Tarom”, în condițiile în care compania se află deja într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
Potrivit acesteia, planul de restructurare al Tarom nu este respectat în calendarul stabilit, iar compania este în dialog cu Comisia Europeană pentru o eventuală prelungire: „Știm că Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acest proces nu este în grafic din motive, unele obiective, unele mai puțin obiective, însă compania Tarom are un dialog cu Comisia Europeană”.
Ea a explicat că, dacă planul va fi prelungit, compania ar putea continua restructurarea și și-ar putea regândi fluxul operațional, inclusiv în contextul actual geopolitic și al crizei petrolului.
În același timp, Guvernul are în vedere și un scenariu de rezervă: „Ceea ce am propus noi în comitet este scenariul în care Comisia nu aprobă prelungirea planului și atunci trebuie să avem în vedere clar niște soluții”.
„Actualul model de business de la Tarom nu este sustenabil, compania pierde bani în ultimii 10 ani, cel puțin acolo unde ne-am uitat. Noi știm că profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani, a înregistrat profit în anul 2024, dar nu din activitatea, din operațional, ci din alte activități. Așa că este clar că avem nevoie să explorăm alte soluții pentru Tarom”, a concluzionat Gheorghiu.
