Radu Theodor Croitoriu este considerat cel mai mare falsificator de bancnote din istoria României. Ani la rând, acesta a tipărit bancnote false de 100 de lei, atât de bine realizate încât au ajuns să păcălească persoane, instituții și chiar unități bancare. Unele dintre aceste bancnote circulă și în prezent.
Cazul este unul extrem de complex, cu mii de pagini de rechizitoriu și peste 2.500 de părți vătămate, printre care instituții de stat, bănci și companii. Procesul este încă pe rol.
Reporter: „Ne spuneți câți bani aveați de gând să falsificați?”
R.T.C: „Exagerat de mulți.”
„Peste 2.500 de părți vătămate sunt citate aici, la Tribunalul București, în procesul pornit împotriva lui Radu Teodor Croitoriu și a complicilor săi. Având în vedere că inclusiv unități ale SRI, arhiepiscopii, bănci, societăți comerciale și companii de stat au fost păcălite cu bani falși, care au fost tipăriți de cel considerat ca fiind cel mai bun falsificator de bani românești”, a explicat Georgiana Murgilă, reporter Antena 3 CNN.
Individul a lucrat ani la rând la perfecționarea falsurilor
Povestea „superleului” începe cu mult înainte ca bancnotele să ajungă pe piață. Potrivit anchetatorilor, Croitoriu ar fi lucrat mulți ani la perfecționarea falsurilor, folosind programe informatice și tehnici avansate. Prima bancnotă, produsă într-un imobil din București, a ridicat suspiciuni, dar specialiștii nu au reușit inițial să demonstreze că este falsă.
Prima bacnotă falsă produsă într-un imobil din Sectorul 3 al Capitalei şi ajunsă pe piaţă era atât de bine făcută, încât, deşi crea suspiciuni, specialiștii nu reuşeau să găsească elemente care să reprezinte probe pentru a demonstra că e vorba de monedă contrafăcută.
„Acest caz reprezintă cel mai important caz din istoria falsului de monede din România, un dosar extrem de complex, 850 de volume și aproape 5.000 de pagini de rechizitoriu”, a transmis Oficiul Național Central.
Specialiștii au evaluat bancnota, însă aceasta era atât de bine realizată, încât au considerat-o „deteriorată”.
„Nu am considerat-o ca fiind un fals la acel moment, am considerat-o ca fiind deteriorată, neștiind că este un fals extrem de bine realizat.
Ulterior, au apărut bancnote cu aceeași serie și atunci ne-am reconsiderat poziția, iar în urma analizelor, chiar noi, la Oficiul Național Central i-am acordat acest nume de „superleu”, a mai precizat Oficiul Național Central.
Superleul a devenit din ce în ce mai prezent pe piaţă. Chiar și la unităţile bancare sau ale Serviciului Român de Informații au ajuns astfel de bancnote. Banii erau scoși din uz, dar, totuși, anchetatorii nu îl găseau pe cel care îi producea.
„În codificările realizate la nivelul oficiului au fost analizate, cred, toate variantele posibile de investigații existente la acest moment în lume.
Am analizat toți falsificatorii anteriori cunoscuți la nivelul oficiului, au fost diseminate mesaje operative la nivel internațional, s-a apelat la Europol, Interpol, iar profilele genetice au fost trimise pe tot globul”, a mai precizat Oficiul Național Central.
„Este o bancnotă foarte bine realizată, imită foarte bine elementele de securitate ale unei bancnote autentice”, susțin experții.
Greșeala care l-a dat de „gol”
O singură greseală făcuse Croitoriu. Un element mic deosebea bancnotele făcute de el de cele autentice. Specialiștii bănuiesc însă că nu a fost o eroare.
Reporter: „În această analiză, ați mărit această zonă, extrem de mică, din bancnotă pentru a vedea care este greșeala pe care au comis-o falsificatorii din acest dosar?”
Expert: „Exact. Poate fi considerată și o semnătură, în același timp, pentru că, la cât de bine este făcută bancnota, ar fi putut reproduce în totalitate.”
Reporter: „Credeți că a fost o eroare intenționată?”
Expert: „Așa cred, da.”
În cele din urmă, păcatele trecutului l-au ajuns pe creatorul „superleului”. Un dosar de furt, în care era vizată, de fapt, fosta iubită, a făcut ca anchetatorii să pună mâna pe primul indiciu care ducea la identificarea lui.
„Adevăratul falsificator se ascundea în spatele unui cetățean care a mai avut antecedente penale în zona furturilor, însă adevărata codificare s-a făcut în baza unor dosare vechi care au fost pe rolul instanței, în care persoana cercetată, chiar dacă nu avusese calitatea de suspect sau inculpat în acel dosar, concubina acestuia avusese calitatea de inculpat, chiar fusese trimisă în judecată.
De la acel dosar s-a descoperit, practic, că la nivelul anului 2008 acest individ, împreună cu concubina sa, au folosit polimer și substanțe structurale identice cu cele pe care le-au folosit la confecționarea acestor bancnote, iar analiza pe care am întreprins-o la nivelul oficiului a făcut ca, într-adevăr, să descoperim că cernelurile speciale folosite în industria tipografică erau aceleași”, a mai transmis Oficiul Național Central.
Pornind de la acest detaliu, dovezile au început să se lege. Inclusiv în laboratorul de identificare a urmelor papilare.
Printre straturile care compun bancnota se ascundea o singură amprentă, dar suficient cât anchetatorii să-l lege pe Radu Croitoriu de cel mai mare fals de monedă din istoria ţării noastre.
Au urmat percheziții și s-a descoperit că falsificatorul își implicase și rudele în fabrica ilegală de producere de monede. Partenera de viaţă şi vărul individului au fost de asemenea puși sub acuzare.
Reporter: „Ați implicat și familia în asta?”
R.T: „Ușor, ușor.”
Reporter: „De ce faceți așa?”
R.T: „M-am împiedicat, ce să fac…”
Reporter:„ V-aţi împiedicat… Sunteți obișnuit cu atitudini de genul acesta?”
R.T. „Păi dacă mă urmăriţi, ce vreţi, s-o iau pe câmp”
În fata instanței, Radu Croitoriu a spus că recunoaște că a falsificat bani, dar a cerut ca familia lui să nu fie implicată. între timp,individul a fost trimis în judecată din nou, pentru că și în prezent pe masa Poliției ajung bancnote din fabrica lui clandestină.
