Salariile reale din Franța, ajustate la inflație, sunt în scădere din 2019, un fenomen rar. Mult timp, acest lucru a fost compensat de transferurile sociale și de veniturile din active, însă echilibrul s-a rupt în 2025 și 2026. Puterea de cumpărare scade de doi ani, iar țara a mai trecut prin astfel de situații de doar două ori după 1960, scrie Le Monde, citat de Ziarul Financiar.
Potrivit calculelor Institutului Francez pentru Economie, scăderea puterii de cumpărare începând din 2024 echivalează cu o pierdere de 1.200 de euro, în termeni reali, pentru o familie cu doi adulți și doi copii. Pentru un adult, pierderea este de 600 de euro.
Prețuri, salarii și șomaj
Din 2019, prețurile au crescut cu 21,3%, iar salariile cu 18,7%. De la începutul erei Macron, în 2017, prețurile au urcat cu puțin peste 23%, în trei valuri. Primul, din 2018, a fost cauzat de scumpirea carburanților și, într-o măsură mai mică, a alimentelor și tutunului, și a alimentat mișcarea „vestelor galbene”. În aceeași perioadă, salariul median a crescut cu puțin sub 23%.
În 2025, puterea de cumpărare pe „unitate de consum” a scăzut cu 0,7%, iar pentru acest an se preconizează o nouă scădere de 0,7%. Inflația a fost de 3% în septembrie, iar energia s-a scumpit cu 21% în 12 luni.
Șomajul, care atinsese un minim de 7,2% la începutul lui 2023, a depășit acum 8%. Astfel, impactul asupra puterii de cumpărare este dublu: scad salariile, iar numărul persoanelor angajate se reduce. „Atunci când șomajul crește, capacitatea de a negocia majorări salariale devine practic inexistentă”, a explicat Nicolas Doze, editorialist economic la TF1.
Potrivit Observatorului Consumatorilor realizat de asociația Que Choisir, 77% dintre francezi au constatat scăderea puterii lor de cumpărare în ultimele luni, iar 31% consideră că se confruntă cu o diminuare severă.
Creștere economică și investiții
Prognoza de creștere economică a fost revizuită în scădere de trei ori în câteva luni și redusă la jumătate. Pe 11 septembrie, guvernul a coborât estimarea pentru acest an la 0,5%, de la 1% la începutul anului. Cu o zi înainte, INSEE prognozase o creștere a PIB de doar 0,4%, sub nivelul altor economii mari din zona euro.
Sursa notează că declinul nu poate fi pus în întregime pe seama factorilor externi, precum războiul din Orientul Mijlociu, prețurile ridicate ale energiei, incertitudinea geopolitică și dobânzile mari, cu care se confruntă toate marile economii europene. Consumul stagnează, iar investițiile companiilor au început din nou să scadă.
Franța trebuie să investească mai mult pentru a relansa creșterea, reducând în același timp deficitul public. Urmează dezbateri bugetare, negocieri salariale și alegeri prezidențiale, al căror prim tur este programat pe 18 aprilie.
