Fenomenul cunoscut drept ghosting, adică încetarea bruscă a oricărei comunicări fără o explicație, ascunde adesea motive complexe legate de frică, vulnerabilitate și un nivel ridicat de vinovăție din partea celui care se retrage. Un studiu recent prezentat de publicația PsyPost la 13 octombrie 2026 și realizat de cercetătorii Sophia Li, Coral Zheng și Juliana Schroeder a analizat modul în care cele două părți percep această experiență, informează Adevărul.
În cadrul primului experiment din cadrul studiului, 195 de adulți au evaluat disconfortul generat de ignorare. Persoanele care nu au răspuns au cotat propriul disconfort la 2,27 pe o scară de la 1 la 5, în timp ce cei ignorați estimaseră că acestea s-ar simți rău la un nivel de doar 1,56. Un al doilea experiment, care a inclus 601 participanți, a arătat că un mesaj scurt de informare reduce tendința destinatarului de a se învinovăți.
Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, explică faptul că lipsa unui răspuns nu echivalează întotdeauna cu indiferența. Mulți oameni citesc mesajele, amână un răspuns din cauza dificultății de a formula o replică și ajung să fie blocați de vinovăție și rușine pe măsură ce timpul trece.
Printre motivele principale ale retragerii se numără frica de vulnerabilitate, atașamentul evitant sau experiențele din trecut în care exprimarea emoțiilor a atras respingere. În același timp, persoana lăsată în așteptare riscă să își pună la îndoială propria valoare, încercând să găsească motivele tăcerii în propriul comportament.
