Criza hidrologică a Dunării, declanșată în luna iulie, riscă să continue până la începutul anului 2027 sau chiar mai mult, arată cercetătorul Mihai Adamescu într-un interviu acordat publicației HotNews. Măsurătorile recente indică o scădere accentuată a debitului fluviului la intrarea în România până la nivelul de 1.200 de metri cubi pe secundă, valoare de peste trei ori mai mică față de media obișnuită a lunii octombrie, de 3.900 mc/s.
Ecolog și coordonator al Stației de Cercetare Brăila din cadrul Universității din București, Adamescu subliniază că episoadele cu debite extrem de reduse riscă să devină o normalitate pe termen lung. O eventuală redresare ar depinde de precipitații abundente în întregul bazin hidrografic sau de ninsori consistente pe timpul iernii în Munții Alpi și Carpați, care să alimenteze viiturile de primăvară.
Impactul îndiguirilor asupra ecosistemului
Pe lângă efectele vizibile asupra transportului de mărfuri și a funcționării centralei nucleare de la Cernavodă, expertul atrage atenția asupra degradării zonelor umede. Aproximativ 80% din lunca Dunării și a afluenților săi a fost transformată în terenuri agricole în ultimele decenii prin desecări și îndiguiri masive, decizie considerată o eroare pe termen mediu și lung.
Lipsa inundațiilor periodice afectează direct reproducerea peștilor și activitatea comunităților dependente de pescuit. De exemplu, suprafețe precum Insula Mică a Brăilei nu au mai fost acoperite de ape de câțiva ani. În plus, reducerea sedimentelor reținute în spatele barajelor accentuează riscurile de eroziune a țărmurilor și conduce la diminuarea suprafeței Deltei Dunării.
