Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) afirmă că propunerea legislativă privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu nu poate fi susținută, „nici în forma inițiatorului, nici prin amendamente punctuale”. Instituția a transmis luni observațiile sale, într-un document de 20 de pagini, potrivit Digi24, care citează Agerpres, și News.ro.

Proiectul modifică Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și art. 271 din Codul vamal. A fost înregistrat la Senat, prima Cameră sesizată, pe 5 octombrie, iar inițiatorii au cerut procedură de urgență. Potrivit Digi24, este inițiat de senatorii Victoria Stoiciu (neafiliată), Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL), acesta din urmă anunțând între timp că și-a retras semnătura.

Propunerea prevede ca deținerea de droguri pentru consum propriu să fie sancționată cu amendă contravențională, nu cu închisoare. Amenzile ar fi între 1.000 și 1.500 de lei pentru drogurile de risc și între 1.500 și 3.000 de lei pentru cele de mare risc. Introducerea sau scoaterea din țară, importul ori exportul de droguri „în vederea consumului propriu” ar fi sancționate cu 1.500–2.000 de lei, respectiv 2.000–3.500 de lei, cu excluderea contrabandei calificate.

Obiecțiile DIICOT

„Viciile sale nu țin de redactare, ci de concepție”, arată DIICOT. Procurorii spun că proiectul renunță la răspunsul penal fără un criteriu care să separe consumatorul de traficant și transferă calificarea faptei de la procuror la agentul de poliție. Ei adaugă că sunt sancționate cu amenzi mici fapte pe care convențiile la care România este parte obligă statul să le incrimineze. Totodată, DIICOT susține că expunerea de motive este contrazisă, în puncte esențiale, de propriile date și anexe.

Potrivit instituției, proiectul nu definește „consumul propriu” și nu stabilește niciun prag cantitativ, ceea ce ar însemna că orice cantitate, oricât de mare, pentru care nu se dovedește destinația de trafic, se sancționează cu amendă. Același act material ar putea fi contravenție sau infracțiune, cu pedepse de la 3 la 10 ani ori de la 5 la 15 ani de închisoare (de la 5 la 15, respectiv 10 la 20 de ani, în cazul introducerii în țară), „în funcție exclusiv de ceea ce reușește să stabilească agentul constatator într-o procedură administrativă lipsită de mijloace de investigare”.

În prezent, orice deținere de droguri duce la o cauză penală condusă de procuror. În varianta propusă, agentul constatator ridică drogurile, iar formațiunea specializată aplică amenda. DIICOT spune că procurorul ar afla de faptă doar dacă polițistul consideră că este infracțiune. Procurorii avertizează că discreția de a califica drept „consum propriu” o cantitate deținută de un distribuitor stradal, urmată de plata a jumătate din minimul amenzii, creează „o zonă de vulnerabilitate la presiuni și corupție”. Sancțiunea contravențională definitivă poate bloca o urmărire penală ulterioară.

Piața online, tratamentul și resursele

DIICOT susține că proiectul deschide o breșă în piața transfrontalieră și online. Destinatarul unui colet cu droguri comandate din alt stat ar putea prezenta fapta drept „import pentru consum propriu”, cu o amendă achitabilă în 15 zile la jumătate din minim, în timp ce vânzătorul din străinătate nu ar avea contact cu jurisdicția română. Instituția mai spune că proiectul nu prevede nicio consecință pentru reiterare și nicio sancțiune complementară.

Deși se revendică de la „modelul sănătății publice”, proiectul nu leagă sancțiunea de tratament, notează procurorii. Evaluarea este facultativă pentru adulți și cere consimțământul persoanei, iar refuzul sau abandonul nu au consecințe. Decizia de a trimite consumatorul la evaluare ar aparține polițistului din formațiunea specializată. De asemenea, noul art. 18 ar restrânge includerea în programe terapeutice în penitenciar la infracțiunile prevăzute de legea drogurilor, ceea ce ar exclude consumatorii dependenți condamnați pentru alte fapte, frecvent patrimoniale.

DIICOT atrage atenția că noul art. 4 ar sancționa contravențional, fără limită cantitativă, și fabricarea, extragerea sau prepararea de droguri, inclusiv laboratoare improvizate și culturi de cannabis de orice dimensiune, dacă nu se dovedește destinația comercială. Proiectul se justifică prin degrevarea DIICOT, dar, spun procurorii, aplicarea amenzilor ar reveni tot structurilor antidrog ale Poliției, analizele de laborator ar rămâne necesare, iar judecătoriile ar prelua plângerile. Termenul de prescripție de un an ar putea duce la prescrierea faptelor.

Când urmărirea penală pentru trafic nu reușește să probeze traficul, mecanismul de trimitere a cauzei pentru sancțiune contravențională ar fi inaplicabil, deoarece ancheta depășește frecvent un an. Rezultatul ar fi că fapta rămâne nesancționată.

Comparațiile externe și obligațiile internaționale

Potrivit DIICOT, Portugalia, prezentată drept model principal, folosește un reper cantitativ legal: cantitatea necesară consumului mediu individual pe 10 zile. Republica Moldova, descrisă drept „un model funcțional”, are praguri oficiale pentru fiecare substanță (de exemplu, până la 2 grame de canabis sau 0,15 grame de cocaină), iar deținerea de cantități mari fără intenția de a le înstrăina rămâne infracțiune.

Legea olandeză interzice deținerea, vânzarea și producerea de droguri, iar toleranța se bazează pe principiul oportunității urmăririi și pe ghidurile procurorilor generali. În Belgia, deținerea de canabis pentru uz personal a rămas infracțiune, iar reacția aparține procurorului sau instanței penale. Poliția doar constată fapta prin proces-verbal.

DIICOT consideră că extinderea la import și export a argumentului din Convenția ONU de la Viena (1988) nu este susținută de textul convenției. În opinia procurorilor, proiectul ar plasa România în afara obligațiilor asumate prin tratate, care fac parte din dreptul intern potrivit art. 11 alin. (2) din Constituție.