Blocarea coridorului principal de export din Marea Neagră și Marea Azov, survenită la jumătatea lunii august, a determinat Moscova să își reconfigureze rutele comerciale. În luna septembrie, porturile de mare adâncime de la Marea Baltică au procesat 65% din totalul exporturilor rusești de cereale, conform datelor oferite de operatorul feroviar Rusagrotrans.
Deși este stat membru al Uniunii Europene și NATO, Letonia s-a plasat în primele cinci țări de tranzit pentru mărfurile agricole rusești. Potrivit companiei de analiză ProZerno, prin teritoriul leton au fost vehiculate aproximativ 431.700 de tone de cereale în intervalul iulie-octombrie. Mărfurile sunt expediate atât prin infrastructura portuară rusească din zona baltică, cât și prin porturile statelor din regiune.
Cine sunt principalii cumpărători și ce măsuri propun statele baltice
Iranul a rămas cel mai mare importator de cereale din Rusia în această perioadă, cu 1,716 milioane de tone achiziționate, în special orz și porumb. Livrările către această destinație au crescut semnificativ și pe ruta Mării Caspice. Printre ceilalți cumpărători majori se numără Egiptul, cu 1,35 milioane de tone, Azerbaidjanul, cu 545.000 de tone, și Nigeria, cu 420.900 de tone.
Tranzitul cerealelor rusești stârnește însă opoziție politică în regiune. Estonia a interzis deja trecerea acestor încărcături pe teritoriul său, iar cele trei țări baltice au solicitat la începutul acestei luni o interdicție generală la nivelul Uniunii Europene privind tranzitul cerealelor din Rusia, informează HotNews și Digi24, care citează Reuters și Agerpres.
