Orașul vechi al Ierusalimului este o cetate cu o istorie de aproximativ 3.000 de ani, aflată de-a lungul timpului sub multiple stăpâniri, printre care cele evreiască, romană, bizantină, musulmană, britanică, iordaniană și, din 1967, israeliană, informează G4Media.
Printre punctele de acces se remarcă Poarta Jaffa, deschisă de otomani în 1538. Aceasta este locul prin care au intrat trupele britanice conduse de generalul Allenby în decembrie 1917. În apropiere se află Cetatea lui David.
Zidul de Apus, rămas după distrugerea Templului evreiesc de către romani în anul 70 e.n., reprezintă cel mai sfânt loc de rugăciune pentru evrei. Deasupra acestuia se află esplanada moscheilor, care include moscheea Al-Aqsa și Domul Stâncii.
Pentru creștini, Biserica Sfântului Mormânt și Via Dolorosa sunt principalele puncte de pelerinaj. Biserica a fost ridicată pe locul unde ar fi fost răstignit Isus Hristos, bazilica inițială fiind sfințită în anul 335.
Cetatea este împărțită în patru cartiere din perioada otomană: musulman, creștin, evreiesc și armenesc. Cartierul evreiesc a trecut prin momente dificile după 1948, când zona a fost cucerită de armata iordaniană, iar populația evreiască a fost expulzată sau ucisă, situație inversată în 1967 după Războiul de Șase Zile.
