Victimele tragediilor din clubul Colectiv și ale exploziei dintr-un bloc din cartierul bucureștean Rahova continuă să aștepte despăgubiri, soluții locative și finalizarea anchetelor, în timp ce procedurile judiciare și intervențiile administrative avansează lent, informează Adevărul.

Stadiul anchetei după explozia din Rahova

La împlinirea unui an de la deflagrația care a distrus un imobil din Rahova, mai mulți locatari s-au reunit în fața clădirii. Lucrările de demolare parțială au debutat recent, la finalul intervențiilor urmând să fie păstrate doar primele trei etaje. Dosarul penal este aproape de trimiterea în judecată, în cauză figurând peste 220 de părți vătămate.

Până în prezent, procurorii au pus sub acuzare patru angajați din domeniul gazelor și al electricității, trei dintre ei fiind cercetați sub control judiciar, alături de trei companii. Sechestrul instituit pentru acoperirea prejudiciilor cauzate depășește suma de 63 de milioane de euro.

Întârzieri sistemice în dosarele Colectiv

În cazul incendiului din octombrie 2015 din Colectiv, ancheta cunoscută drept „Colectiv 2”, ce vizează întârzierea transferurilor medicale ale marilor arși în străinătate, se află în continuare pe rol, deși a fost deschisă în 2016 și clasată anterior de două ori. În martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a impus un termen de șase luni pentru definitivarea investigației.

În privința primului dosar, soluționat definitiv în mai 2022, fostul ofițer ISU Antonina Radu a început executarea condamnării de 8 ani și 8 luni abia în mai 2026, pe teritoriul Republicii Moldova, în timp ce fostul primar Cristian Popescu Piedone a fost achitat. Deși daunele civile stabilite au însumat circa 60 de milioane de euro, ISU București a acționat în judecată victimele în 2024 pentru a recupera sume rezultate din contestarea onorariilor executorilor judecătorești.

Efectele asupra încrederii în autorități

Sociologul Gelu Duminică a explicat că modul lent în care instituțiile reacționează reflectă capacitatea redusă a statului de a proteja categoriile sociale defavorizate. Acesta a menționat că lipsa de intervenție eficientă slăbește încrederea publică și impulsionează opțiunile pentru discursuri politice extremiste.

„Cei care au rămas fără casă se află într-o situație de vulnerabilitate majoră, iar felul în care ne purtăm cu ei spune ceva despre noi ca societate”, a subliniat Gelu Duminică.