Peste 3.000 de locuri de consum de energie electrică ale unor consumatori non-casnici, care includ atât companii, cât și instituții publice precum primării, au rămas fără un furnizor concurențial. Ca urmare a prevederilor legale care stipulează că niciun consumator nu poate rămâne fără electricitate, acești clienți au fost transferați automat către Furnizorul de Ultimă Instanță (FUI), desemnat de ANRE, informează Economica.net.
În funcție de lună, rolul de FUI a revenit unor companii diferite: Electrica Furnizare în septembrie, PPC în octombrie, în timp ce pentru luna noiembrie a fost stabilit E.On Energie România. Consumul estimat care urma să fie preluat în FUI se ridică la aproximativ 100 GWh pe an.
Situațiile în care consumatorii au ajuns în regim de ultimă instanță pot apărea fie pentru că vechile contracte au expirat iar noile oferte cu prețuri mai mari din piață nu au fost acceptate, fie din cauză că instituțiile publice nu au finalizat procedurile de licitație sau nu au dorit să încheie noi contracte din cauza costurilor care depășeau bugetul estimat.
Principalul dezavantaj al alimentării în regim de FUI este reprezentat de costurile ridicate. Prețul final este calculat la sfârșitul lunii și include media pieței pentru ziua următoare (PZU) plus marja furnizorului, alături de tarifele de rețea și taxe. Spre exemplu, mediile zilnice înregistrate indică un preț de peste 1.100 de lei/MWh, ceea ce generează cheltuieli suplimentare semnificative pentru bugetele instituțiilor publice afectate.
