Comisiile pentru libertăți civile (LIBE) și comerț internațional (INTA) din Parlamentul European votează un raport ce prevede modificarea normelor de monitorizare și control al precursorilor chimici utilizați la fabricarea drogurilor. Inițiativa urmărește să restrângă accesul grupărilor de crimă organizată la compuși industriali care au atât utilizări legitime, cât și destinații ilicite.
Proiectul Comisiei Europene prevede reducerea categoriilor de substanțe controlate de la patru la trei și introducerea unui regim special pentru precursorii de tip „designer”, concepuți special pentru a eluda legislația existentă. Totodată, măsurile includ un sistem electronic centralizat pentru digitalizarea procedurilor de autorizare, îmbunătățirea verificărilor comerciale și raportarea tranzacțiilor.
Adaptabilitatea rețelelor și impactul asupra pieței
Măsurile ar putea afecta producția de stimulente din state precum Olanda și Belgia, droguri care ajung și în România prin rute rutiere și servicii de curierat, a explicat criminologul Lidia Stoica pentru Adevărul. Expertul a subliniat însă că grupările de crimă organizată sunt adaptabile, folosesc companii legitime și corupția pentru a-și reloca activitățile atunci când legislația devine mai strictă.
Pe lângă statutul de rută de tranzit prin puncte precum Portul Constanța, România este și o piață emergentă de consum. Conform raportului de activitate al DIICOT pentru anul 2025, 37.419 din cele 48.279 de dosare de soluționat vizau traficul de droguri, multe substanțe fiind aduse din vestul Europei prin colete obișnuite de curierat internațional.
O problemă majoră semnalată de specialist o reprezintă alocarea resurselor judiciare. Datele oficiale, inclusiv cele din Strategia Națională Antidrog, arată că peste 80% dintre capturi vizează cantități mai mici de cinci grame, ceea ce indică o concentrare a anchetelor pe consumatori și retail, în detrimentul destructurării marilor rețele de distribuție.
