Primar din Franța a retras portretul lui Macron din primărie după violențe

Frédéric Mortier, primarul de dreapta al localității Longué-Jumelles, a anunțat luni, 19 octombrie, că nu mai vrea să păstreze portretul oficial al lui Emmanuel Macron în primărie. Edilul consideră că reacția președintelui la violențele din ultimele zile a fost insuficientă, informează Mediafax.

În semn de protest, Mortier a decis și să coboare în bernă drapelele de pe clădirea administrației locale. „Consider că atitudinea sa în această situație este nedemnă de gravitatea evenimentelor și de așteptările concetățenilor noștri”, a explicat primarul, în traducere.

Edilul a condamnat violențele și distrugerile, potrivit publicației locale Saumur Kiosque. „Ordinea, respectul și autoritatea nu sunt negociabile. Ele reprezintă fundamentele pactului nostru republican”, a adăugat acesta, într-o traducere din declarația citată de sursă.

Portretul președintelui este afișat în mod tradițional în primăriile din Franța, astfel că decizia are o puternică încărcătură simbolică.

Proteste violente în mai multe orașe

Gestul vine după manifestațiile din 17 octombrie, organizate pe fondul nemulțumirilor legate de creșterea costului vieții și de deteriorarea serviciilor publice, în special a condițiilor din educație. Au participat elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”, dar și ai unor grupări de extremă stângă.

Deși o mare parte a protestelor a fost pașnică, în mai multe orașe au avut loc confruntări cu forțele de ordine, incendieri, vandalizări și jafuri. Potrivit bilanțurilor autorităților, aproximativ 2.400 de persoane au fost arestate în weekend, iar aproape 1.000 de polițiști au fost răniți.

Printre cele mai grave incidente se numără incendierea clădirii istorice a primăriei din Limoges. Mii de magazine și alte spații comerciale au fost afectate de distrugeri sau jafuri.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut luni că forțele de ordine au pierdut temporar controlul în unele orașe și că autoritățile nu au anticipat amploarea mobilizării. Nuñez și-a prezentat demisia, dar Macron a refuzat-o.

Reacții politice și măsuri discutate

Emmanuel Macron a condamnat violențele într-un discurs televizat duminică, 18 octombrie, spunând că scenele de distrugere și jaf sunt inacceptabile. El a recunoscut nemulțumirile sociale și a cerut consultări cu reprezentanți ai elevilor, sindicatelor, mediului de afaceri și clasei politice.

Discursul nu a redus presiunea politică. Marine Le Pen și Jordan Bardella, din dreapta radicală, precum și Jean-Luc Mélenchon, din stânga radicală, au criticat răspunsul administrației prezidențiale, din perspective diferite.

Edilii din Marsilia și Limoges au criticat modul în care autoritățile centrale au gestionat violențele. „Niciun primar nu a fost abandonat”, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon.

Asociația Primarilor din Franța a convocat adunări în fața sediilor administrațiilor locale, pentru a condamna atacurile împotriva instituțiilor democratice. Premierul Sébastien Lecornu a propus restricții de circulație nocturnă, limitate la anumite zone afectate de violențe.

Criza apare cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, la care Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.