Serviciile secrete ale Federației Ruse își adaptează tehnicile de război hibrid, renunțând tot mai des la folosirea exclusivă a spionilor profesioniști și a diplomaților sub acoperire. În locul acestora, sunt preferați cetățeni obișnuiți sau tineri radicalizați, racolați prin intermediul rețelelor de socializare, canalelor de Telegram și pe dark web, arată o analiză publicată de cotidianul Adevărul.
Această schimbare de paradigmă este ilustrată de recenta tentativă de sabotaj dejucată la fabrica de armament Carfil din Brașov. În acest caz, trei cetățeni străini — un ucrainean și doi belaruși — au fost arestați după o operațiune a procurorilor DIICOT și a ofițerilor SRI, desfășurată în cooperare cu servicii partenere externe. Fostul comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, generalul în rezervă Dorin Toma, subliniază că atacurile de acest tip vizează crearea unei zone gri de securitate.
Agenți consumabili și dificultatea atribuirii juridice
Potrivit analizei generalului Dorin Toma, persoanele racolate primesc instrucțiuni graduale și sume de bani pentru obiective specifice. Totul începe adesea cu sarcini aparent minore, cum ar fi fotografierea unor clădiri sau instalații, după care se trece la misiuni mai complexe, inclusiv incendieri sau distrugeri de obiective strategice.
Un obstacol major pentru autorități îl reprezintă atribuirea atacurilor către o putere străină. Recrutările se fac adesea prin intermediari sau entități subcontractate, astfel încât cei prinși nu pot furniza anchetatorilor decât profiluri online sau date bancare. Chiar dacă rata de succes a acestor agenți de conjunctură este redusă, numărul mare de tentative și vulnerabilitățile din paza unor obiective industriale permit uneori producerea de daune.
România întârzie actualizarea legislației de securitate
Pe lângă vulnerabilitatea fizică a infrastructurilor critice, generalul Toma avertizează că România reacționează lent la noile amenințări hibride. Cadrul legislativ privind securitatea națională, care datează din anii 1990, necesită adaptări urgente pentru a facilita monitorizarea activităților ostile din spațiul digital.
Modificările la legea securității naționale se află blocate în Parlament de aproximativ zece luni. Generalul a atras atenția că este nevoie de o dezbatere publică transparentă și de decizii concrete pentru a moderniza instrumentele legale prin care statul poate combate acțiunile subversive din mediul online.
