Prunul ocupă circa 67.000 de hectare în România, adică aproximativ 48% din suprafața cultivată cu pomi fructiferi. Datele FAO au fost citate de Mădălina Butac, director general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești-Mărăcineni, în emisiunea ZF Agropower, informează Ziarul Financiar.
România este primul producător de prune din Europa și al doilea din lume, cu o recoltă de aproximativ 600.000 de tone în 2024, potrivit FAO. Aproape 80% din producție merge către distilare. Prunele reprezintă circa 4% din producția de fructe a țării, deși la nivel mondial România are o pondere de doar 5%, conform datelor menționate de Mădălina Butac.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică valori ceva mai mari: aproximativ 83.000 de hectare și 655.000 de tone.
Valorificare și fermele mici
„Ar fi important ca prunele să meargă și către alte direcții, către magiun, gem, compot și, bineînțeles, prune deshidratate. Pomicultura s-a fragmentat foarte mult în ultimii ani, au apărut foarte multe ferme mici, iar asocierea în cooperative le-ar oferi o mai bună valorificare și comercializare a fructelor”, a explicat Mădălina Butac.
Ea a adăugat că „de foarte multe ori prunele se valorifică sub prețul de cost”. Directorul institutului a amintit și deficitul de forță de muncă, precum și numărul mic de depozite cu atmosferă controlată. Acestea ar permite vânzarea fructelor în perioadele cu ofertă redusă, la prețuri mai mari.
Prunul nu a fost printre speciile vizate de pomicultori prin submăsurile Ministerului Agriculturii pentru relansarea pomiculturii, unde au dominat alunul și afinul.
Recordul din 2026 și schimbările climatice
Anul 2026 a adus o producție record, într-un an agricol apropiat de normal din punct de vedere climatic. Seceta din vară a dus însă la fructe mai mici, mai puțin suculente și de calitate ceva mai scăzută.
Monitorizarea fenologiei la Mărăcineni în ultimii 55 de ani, pe vechiul soi Tuleu Gras, arată că umflarea mugurilor are loc cu aproape 19 zile mai devreme, iar începutul înfloritului cu 10 zile mai devreme. Pomii sunt astfel expuși înghețurilor târzii: în ultimii 10 ani au avut loc cinci accidente climatice în perioada înfloritului sau în fenofazele apropiate. Cel mai cunoscut este cel din 2017, când temperaturile negative au compromis aproape în totalitate recolta, în România și în Europa.
Soiuri noi și irigații
Răspunsul cercetării vine prin soiuri cu înflorire târzie, precum Piteștianul, creat la Mărăcineni, sau soiurile germane Toptaste, Haganta și Hanita. Pentru vărsatul prunului (plum pox virus, PPV), o viroză care nu poate fi combătută prin tratamente fitosanitare, institutul a creat soiuri tolerante. O nouă selecție, Romira, a fost propusă spre înregistrare la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS).
„Într-o livadă clasică irigarea nu este necesară, însă producțiile sunt fluctuante, de slabă calitate și depind în mare măsură de condițiile climatice. Într-o livadă intensivă și superintensivă, irigarea nu este o opțiune, ci o condiție obligatorie”, a precizat directorul ICDP Pitești-Mărăcineni.
ICDP Pitești-Mărăcineni a fost înființat în 1967 și funcționează cu cinci laboratoare de cercetare și două baze experimentale, una pentru producția de fructe și una pentru material săditor.
