Deși reprezentanții Guvernului condus de Ilie Bolojan au susținut că nu există o intenție de a lista rapid companiile de stat profitabile și că, în această etapă, au loc doar dezbateri și evaluări, o serie de documente oficiale prezentate joi seară la Antena 3 CNN, în emisiunea „Sinteza zilei”, sugerează că s-ar pregăti, în realitate, o vânzare accelerată pentru unele companii profitabile, precum Hidroelectrica sau Romgaz .
Potrivit documentelor, Guvernul ar lua în calcul o metodă numită Accelerated Book Building (ABB), prin care acțiunile sunt vândute rapid, de regulă către investitori instituționali, precum marile fonduri de investiții. În contextul acestei proceduri accelerate, termenele de vânzare sunt foarte scurte, ceea ce ridică semne de întrebare privind evaluarea corectă a unor companii profitabile, precum Hidroelectrica sau Romgaz.
Mai mult, realizatorul emisiunii “Sinteza zilei”, Mihai Gâdea, a prezentat în exclusivitate documente din Cancelaria Premierului care pot sugera o pregătire a vânzării companiei care administrează Aeroportul Henri Coandă, deși procedura nu a fost anunțată transparent de niciun oficial al Guvernului Ilie Bolojan, iar obiectivul nu apare în lista companiilor eligibile prezentate de vicepremierul Oana Gheorghiu pentru listare.
Investitor înainte de vânzare pentru Aeroportul Internațional Henri Coandă
Într-un document semnat de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, datat 15.04.2026, sunt solicitate informații de la Ministerul Transporturilor și de la directorul Aeroportului Internațional Henri Coandă.
Documentul menționează: „în contextul unei pregătiri cu un potențial investitor, la care vor fi invitați reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, vă adresăm rugămintea de a ne sprijini în obținerea unor informații oficiale de la Aeroportul Internațional Henri Coandă”.
Printre datele solicitate se numără: statistici aferente ultimilor 10 ani, data achiziției pasarelelor de îmbarcare, data celei mai recente intervenții majore sau lucrări de reabilitare a pistei, situația actuală privind eventuale neconformități, un program săptămânal reprezentativ de operare, situațiile financiare pentru anul 2025, precum și programul de investiții.
Astfel, documentul din Cancelaria Prim-ministrului sugerează că ar exista deja un potențial investitor identificat înainte de demararea oficială a procesului de privatizare, motiv pentru care sunt solicitate aceste informații. Practic, Guvernul vorbește deja cu un posibil cumpărător înainte ca vânzarea să fie lansată formal, ca și cum procesul de privatizare ar urma să aibă loc în scurt timp, sugerând o pregătire avansată a tranzacției.
Ce au spus reprezentanții Guvernului
Acest lucru contrazice ceea ce au anunțat reprezentanții Guvernului, despre posibila listare a companiilor de stat profitabile. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat într-o conferință de presă, că nu există motive pentru a vorbi despre posibile abuzuri și că în prezent sunt dicuții, recomandări și analize:
“Nu știu ce abuzuri s-ar putea face prin listarea unor companii la bursă. Am să spun a nu știu câta oară același lucru, ceea ce a spus și domnul prim-ministru, și doamna vicepremier, listarea aceasta, ceea ce s-a prezentat în spațiul public este o recomandare, nu este o decizie, un fapt împlinit, este o recomandare care va mai trece printr-o serie de etape în privința listării, printr-o evaluare. În general un asemenea demers poate să dureze aproximativ un an, minim. Nu se pune probema că mâine vor fi scoase pe bursă acțiuni”.
Cât despre cumpărate companiilor de stat de anumite fonduri de investiții, Ioana Dogioiu a spus: “Mi-e foarte greu să cred că nu vor merge pe Bursa de Valori București, câtă vreme unul dintre obiective este dinamizarea BVB. Iar fonduri de investiții există și în România. Printre principalii beneficiari ai acestor listări sunt fondurile de pensii”.
Cum ar urma să fie vândute companiile de stat profitabile
Totuși, documentele prezentate de Antena 3 CNN sugerează că se pregătește o vânzare a celor mai profitabile companii de stat prin metoda ABB, puternic contestată, fiind considerată un mecanism prin care acțiunile ar fi vândute rapid, în pachete, către fonduri de investiții, în detrimentul accesului larg al altor investitori. Criticii susțin că, în aceste condiții, vânzătorul ar avea un control semnificativ asupra alegerii cumpărătorilor.
O notă de informare a aparatului de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu privind raportul celor 22 de întreprinderi publice incluse în lista pilot, precum și analiza companiilor considerate eligibile pentru listarea la Bursa de Valori București arată că multe companii profitabile ar urma să fie vândute printr-o procedură accelerată prin metoda ABB.
Documentul include și o estimare a veniturilor bugetare din primele trei tranzacții considerate prioritare. La capitalizările bursiere din martie 2026, acestea ar putea genera între 3 și 8 miliarde de lei la bugetul de stat.
Astfel, sunt avute în vedere:
ABB 5–10% Hidroelectrica: estimat între 3,1 și 6,2 miliarde de lei;
ABB 5–7% Romgaz: estimat între 2,2 și 3,1 miliarde de lei;
În cadrul unui tablou sintetic de evaluare, sunt formulate următoarele recomandări pe companii:
Hidroelectrica: recomandare ABB 5–10%, cu prioritate maximă și demararea imediată a studiului de fezabilitate;
Romgaz: recomandare ABB 5–10%, cu studiu de fezabilitate imediat;
CEC Bank: IPO-ofertă mixtă, incluzând vânzarea unui pachet existent și emiterea de acțiuni noi, ceea ce ar reduce participația statului printr-o combinație de metode; studiu de fezabilitate imediat;
Transgaz: ABB de maximum 5%;
CN APM Constanța: IPO, condiționat de clarificarea situației participației Fondului Proprietatea;
Alte companii menționate: IPO Salrom, Romarm, Cugir și Poșta Română.
