Agricultura ecologică din România se confruntă cu o dezvoltare lentă, fiind comparată cu o mașină care merge cu frâna de mână trasă, potrivit declarațiilor lui Avraham Marian Cioceanu, președintele Asociației Bio România, în cadrul emisiunii ZF Agropower.
Suprafața certificată bio a ajuns la aproape 800.000 de hectare, incluzând pășunile, ceea ce reprezintă circa 6% din terenul agricol total, față de 3,4% în anul 2020. Cu toate acestea, la nivelul Uniunii Europene media este de 8-10%, în timp ce țări precum Germania, Franța sau Italia depășesc un consum de 10-15% de alimente bio, informează Ziarul Financiar.
Asociația Bio România a solicitat Ministerului Agriculturii, încă din prima zi de mandat a ministrului Florin Barbu, să susțină menținerea fermierilor bio pe liniile de finanțare ale viitoarei Politici Agricole Comune (PAC). În prezent, agricultura ecologică lipsește din propunerea aflată în negociere, subvenționarea urmând să rămână la latitudinea statelor membre. Reprezentanții asociației avertizează că o astfel de măsură ar dezavantaja puternic estul Europei, unde PIB-ul mai mic va genera subvenții reduse.
În România, subvențiile pentru fermierii bio sunt calculate ca sumă compensatorie pentru pierderea de venit, valoarea fiind stabilită încă din 2013 la 222 de euro pe hectar și neschimbată până în prezent. Avraham Marian Cioceanu subliniază că nivelul de acoperire a costurilor s-a înjumătățit raportat la cheltuielile actuale cu motorina și utilitățile, motiv pentru care sprijinul financiar ar trebui să crească substanțial.
De asemenea, datele asociației arată o dinamică oscilantă a operatorilor din piață, influențată direct de subvenții. În fiecare an intră în sistem aproximativ 3.000 de operatori, atrași parțial și de punctajul suplimentar oferit prin proiectele AFIR, însă circa 2.000 ies anual din cauza birocrației, a lipsei pieței și a subvențiilor insuficiente.
