Executivul a aprobat prima rectificare bugetară din acest an printr-o ordonanță de urgență, o a doua ajustare fiind programată până la 30 noiembrie. Deficitul bugetar a fost suplimentat în termeni nominali cu 3,5 miliarde de lei, însă ținta asumată a rămas neschimbată, la 6,2% din PIB, informează Ziarul Financiar.

Menținerea acestei ponderi a fost posibilă prin revizuirea în creștere a PIB-ului nominal de la 2.056 miliarde de lei la 2.086 miliarde de lei de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Instituția a majorat deflatorul PIB de la 7,2% la 8,5%, invocând persistența presiunilor inflaționiste, dar a coborât prognoza de evoluție a economiei reale de la un avans de 0,1% la o contracție de -0,4%.

Sănătatea, pensiile și datoria publică primesc fonduri suplimentare

Deși cererile ministerelor au însumat 60 de miliarde de lei, Ministerul Finanțelor a alocat suplimentar doar 3,5 miliarde de lei prin majorarea deficitului, diferențele fiind acoperite prin redistribuiri interne. Ministrul de resort, Alexandru Nazare, a subliniat că aprobarea rectificării este un demers esențial pentru asigurarea accesului pe piețele financiare internaționale și menținerea ratingului suveran.

Cele mai mari fonduri suplimentare au fost direcționate către priorități sociale și administrative:

  • Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate: 3,2 miliarde de lei destinați medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale;
  • Ministerul Muncii: 3,4 miliarde de lei pentru plata pensiilor;
  • Bugetele locale: 2,8 miliarde de lei pentru stingerea arieratelor și plata facturilor restante;
  • Datoria publică: 3,5 miliarde de lei suplimentari pentru acoperirea dobânzilor.

În schimb, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor (la capitolul acțiuni generale) au înregistrat reduceri de câte un miliard de lei fiecare.

Veniturile din fonduri europene au subperformat

Per total, veniturile bugetului general consolidat au fost diminuate cu 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile s-au redus cu 1,2 miliarde de lei. Scăderea veniturilor a fost cauzată în special de nerealizările pe fondurile primite de la Uniunea Europeană (minus 4,6 miliarde de lei) și sumele nerambursabile din PNRR (minus 638 milioane de lei). Aceste pierderi au fost parțial compensate de încasările mai mari din TVA (plus 7,2 miliarde de lei) și din impozitul pe salarii și venit (plus 2 miliarde de lei).

Consiliul Fiscal consideră plauzibilă atingerea țintei de deficit de 6,25% din PIB raportat la execuția pe primele nouă luni, însă atrage atenția asupra riscurilor ridicate. Printre vulnerabilități se numără posibilitatea de a nu atrage integral fondurile din PNRR, riscurile unor șocuri externe și obligațiile de plată ale statului, inclusiv cele față de magistrați, evaluate la un miliard de euro.