O nouă tehnologie bazată pe ace microscopice din mătase promite să reducă substanțial costurile și riscurile asociate imunizării în fermele piscicole. Dispozitivele pătrund ușor în pielea peștilor, rămân atașate în timp ce aceștia înoată și se descompun treptat în organism, eliberând serul, informează Mediafax.
Sistemul a fost prezentat într-un studiu apărut în revista ACS Nano, autorii demonstrând că suportul poate transporta atât vaccinuri bacteriene, cât și seruri pe bază de ADN. În mod tradițional, imunizarea presupune sedarea exemplarelor, manipularea lor pe benzi și injectarea individuală cu ace metalice, proces ce generează stres, riscuri de contaminare și accidente de muncă.
Tehnologie rezistentă la apă și eliberare controlată
Baza noilor micro-ace este fibroina din mătase, o substanță sigură și biodegradabilă. Deoarece mătasea tinde să se dizolve rapid în contact cu apa, cercetătorii au aplicat o peliculă fină de șelac, o rășină naturală care împiedică degradarea prematură înainte de fixarea pe corp.
Sistemul poate asigura o difuzare a substanțelor pe diferite intervale de timp, de la 15 minute până la 24 de ore. De asemenea, în condiții de depozitare uscată, acele au menținut jumătate din structura plasmidelor ADN timp de o lună, un avantaj important pentru exploatațiile izolate, lipsite de un lanț frigorific performant.
Protecție pentru peștii de mici dimensiuni
Tehnologia a fost testată pe exemplare tinere de păstrăv-curcubeu cu greutatea de numai 1-2 grame. Metoda clasică prin ace metalice nu poate fi aplicată eficient la această categorie, fiind folosită în mod curent doar după ce animalele ating pragul de 30 de grame, interval în care puietul rămâne vulnerabil.
Chiar dacă soluția necesită îmbunătățiri înainte de implementarea la scară industrială, cercetătorii subliniază beneficiile directe asupra industriei alimentare. „Trebuie să sprijinim fermierii pentru a putea lucra în siguranță, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă, pentru a-și proteja afacerile și pentru a face vaccinarea mai accesibilă”, a subliniat Benedetto Marelli, profesor la MIT și coordonator al proiectului.
