Investitorii se tem că beneficiile obținute din inteligența artificială nu vor justifica investițiile uriașe făcute în centre de date și infrastructură, potrivit unei analize preluate de HotNews din surse precum Naftemporiki, The Economist și FMI. Pe de altă parte, statele supraîndatorate se confruntă cu dificultăți în refinanțarea obligațiilor pe fondul unor costuri mai ridicate ale banilor.
Discuția din piața tehnologică se axează pe viteza și volumul veniturilor pe care companiile le vor genera. Cazul CoreWeave ilustrează schimbarea sentimentului investitorilor, randamentul obligațiunii sale pe cinci ani urcând la aproximativ 15%, în timp ce acțiunile au pierdut o treime din valoare într-o lună. De asemenea, FMI notează că relațiile financiare ciclice și finanțarea extrabilanțieră pot amplifica eventuale șocuri economice.
Pe de altă parte, o încetinire a investițiilor în inteligență artificială ar putea reduce cererea de capital și ar putea oferi spațiu băncilor centrale pentru a reduce ratele dobânzilor, avantajând astfel obligațiunile guvernamentale. Totuși, analizele avertizează că o recesiune profundă sau inflația persistentă ar putea agrava bugetele statelor, lăsând deschisă posibilitatea unei intersecții nefavorabile între criza tehnologică și cea a datoriilor suverane.
