Statul român a accesat piețele financiare internaționale pentru a doua oară în cursul anului 2026. Ministerul Finanțelor a emis titluri de stat pe maturități de 4 ani și 8 ani, alături de o tranșă de euroobligațiuni verzi pe 12 ani.
Potrivit publicației Economica.net, suma totală atrasă s-a ridicat la 4,5 miliarde de euro, distribuită în 1,25 miliarde de euro pe 4 ani, 2 miliarde de euro pe 8 ani și 1,25 miliarde de euro pe 12 ani. Datele anterioare analizate de Ziarul Financiar estimau un împrumut de circa 4 miliarde de euro, în faza preliminară a operațiunii. Subscrierile investitorilor au atins 7,7 miliarde de euro în etapa finală, conform Economica.net, după ce în cursul zilei depășiseră 8,5 miliarde de euro, conform estimărilor transmise de ZF.
Randamentele și detaliile tranzacției
Costurile finale de finanțare s-au situat între 5% și 7%. Nivelurile stabilite au fost la rata midswap (3,36%) plus 190 de puncte de bază pentru scadența la 4 ani, midswap (3,38%) plus 285 de puncte de bază pentru tranșa la 8 ani și midswap (3,44%) plus 335 de puncte de bază pentru emisiunea verde pe 12 ani. Consorțiul de intermediere a fost format din băncile BofA, Citi, Deutsche Bank, ING, JP Morgan și Societe Generale.
Ieșirea pe piețe survine după adoptarea primei rectificări bugetare de către guvernul condus de Luca Niculescu. Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat recent că rectificarea era indispensabilă pentru accesarea finanțărilor externe, menționând că autoritățile mai aveau de asigurat fonduri de 70 de miliarde de lei până la finalul anului.
În prima operațiune externă din 2026, România împrumutase echivalentul a 5 miliarde de euro, dintr-un plafon anual programat de 10 miliarde de euro prin eurobonduri. Necesarul brut de finanțare pentru 2026 depășește 265 de miliarde de lei, fondurile fiind direcționate către acoperirea deficitului bugetar, investiții și refinanțarea datoriei publice, care a trecut de 60% din PIB, informează Ziarul Financiar și Economica.net.
