Schimbările politice din mai multe state din Balcani au stârnit ironii și controverse pe rețelele de socializare, după ce patru situații neobișnuite din Kosovo, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Albania au iscat dezbateri despre cât de progresiste au devenit țările din regiune, informează Adevărul.
În Kosovo, un stat majoritar musulman, a fost aleasă o președintă catolică, Justina Shiroka-Pula, economistă și fostă ministră a Economiei. În discursul său inaugural din 7 octombrie, aceasta a declarat că va fi președinta tuturor cetățenilor, indiferent de apartenența politică, etnică sau socială.
Situații neobișnuite au apărut și în Serbia, unde Ana Brnabić, fostă prim-ministră care și-a declarat public orientarea homosexuală, a preluat funcția de președintă interimară la sfârșitul lunii septembrie, după demisia lui Aleksandar Vučić. Mandatul său este prevăzut pentru cel mult 90 de zile, până la alegerea unui nou șef al statului.
În Bosnia și Herțegovina, rezultatele preliminare ale alegerilor din 4 octombrie indică faptul că Željka Cvijanović și Darijana Filipović vor face parte din conducerea colectivă a statului, formată din trei membri, alături de Denis Bećirović. În Albania, primarul Tiranei, Erion Veliaj, aflat în arest preventiv din februarie 2025 într-un dosar de corupție, a comunicat public printr-un videoclip în care un avatar creat cu inteligență artificială îi reproduce imaginea și vocea.
Aceste evenimente au generat reacții împărțite în mediul online. În timp ce unii utilizatori au ironizat situațiile sau le-au văzut ca pe un semn de deschidere, alții au susținut că imaginea progresistă a liderilor contrastează cu realitățile sociale și politice din aceste țări.
