Faimosul oraş din România în care oamenii simt pe pielea lor ce s-a întâmplat în Barcelona. „E prețul pe care trebuie să-l plătim”

Despre Sibiu s-a scris în The New York Times, The New Yorker, Vogue, CNN, Lonely Planet, Forbes și turiștii au venit și au transformat orașul într-o destinație de vacanță. Orașul a crescut, s-a dezvoltat și nu mai seamănă cu cel pe care încă și-l amintesc mulți sibieni. E un lucru bun, spun sibienii. Dar există și reversul medaliei: faima Sibiului a adus creșteri de prețuri în restaurante, pe piața imobiliară, orașul poate deveni sufocant în vârf de sezon, traficul e ca-n marile orașe.

„Au explodat prețurile din cauza turismului, apoi după pandemie. Lumea nu a mai ieșit o perioadă și dup-aia când au simțit nevoia să iasă ei au speculat treaba asta și au exagerat cu prețurile. Nu-i normal să fie prețul…de exemplu, la o sticlă de gin, de cinci ori cât costă ea în magazin. Înțeleg să fie dublu, tripul, dar de cinci ori mi se pare aberant”, mi-a spus Răzvan. 

 

 

Diana a trăit toată viața ei în Sibiu. Orașul nu mai seamănă cu cel din copilăria ei. Nu l-ar părăsi, dar a simțit pe pielea ei cum turismul, dar și zona industrială care a crescut foarte mult în oraș, atrăgând forță de muncă din afara Sibiului, au transformat orașul într-unul care pentru sibienii cu venituri mai mici e tot mai inaccesibil. Îmi povestește că și ei i se par unele prețuri aberante. 

 

„57 de lei o pizza, 19 lei o apă. A devenit un lux (să ieși în oraș n.red). Chiar cred asta, dacă lucrezi la alimentară, dacă câștigi salariul minim pe economie, nu știu, dacă mai ai și o rată, mai ai și un copil, nu cred că îți permiți”, îmi spune Diana. 

Pe Alexandra și Ionuț i-am întâlnit în Piața Mare din Sibiu. Anul acesta au ales să-și petreacă vacanța în România, iar în circuitul pe care și l-au făcut singuri prin țară au inclus și Sibiul. Se așteptau să fie scump. Mai scump decât ce au găsit când s-au așezat la o terasă în Piața Mică. 

 

„Prețurile sunt fix ca în București. Noi ne așteptam să fie mai scump. Ne-am uitat la meniuri, că sunt în fața restaurantelor, 40-45 de lei o porție de paste, în jurul de la 50 de lei, 50 de lei și un pic o pizza. Prețuri de București”, a spus Alexandra pentru Antena3.ro. 

 

„Am plătit 73 de lei pe o limonadă, o apă, o cafea și un rom. Cafeaua, 12 lei, nu mi-a părut scumpă, dar apa tot 12 lei…mi s-a părut mult”, a adăugat Ionuț. 

 

Intrările la muzee sau alte obiective sunt și ele nerezonabile în anumite situații. 

 

„La Biserică Evanghelică a fost 15 lei. Super acceptabil. Dacă te duci în Italia să vizitezi o biserică, deși acolo nu sunt cu intrări prea mult, dai mai mult. În Turnul Sfatului 2 lei. Însă la Muzeul Brukenthal 50 de lei…Mi se pare mult. Am vizitat Castelul Corvinilor în Hunedoara și acolo a fost tot 50 de lei intrarea, dar e vorba de un Castel, care trebuie întreținut, recondiționat”, îmi explică Alexandra. 

 

Alexandra își amintește că Sibiul i s-a părut un oraș scump încă de acum cinci ani când a vizitat faimosul Târg de Crăciun. 

 

„O felie de pâine cu untură și cu ceapă, mâncarea săracului, costa undeva la 15 de lei. Mult!” 

 

Și aici apare paradoxul…

 

„Valoarea turistică a Municipiului Sibiu a crescut odată cu Statutul de capitală
culturală europeană, ceea a contribuit la creşterea notorietăţii oraşului şi la formarea şi accenturarea unei imagini urbane atractive a Sibiului, ceea ce, implicit, a condus la o intensificare accentuată și vizibilă a numărului de sosiri turistice, atât în oraș cât și în împrejurimi. 

 

Pe de altă parte, dezvoltarea economică de care a beneficiat Sibiul, odată cu acest statut, a condus şi la creşterea turismului de afaceri”, scrie Consiliul Județean în strategia pentru dezvoltarea orașului. 

Tot 2007 este anul în care a luat naștere ideea a ceea ce a devenit unul dintre cele mai faimoase evenimente din Sibiu, comparabil cu Festivalul Internațional de Teatru, și anume: Târgul de Crăciun. 

Târgul a apărut în urma unei conversații. Asociația Events for Tourism ajuta o biserică evanghelică din oraș să pună pe picioare, cu ajutorul Ambasadei Austriei, un mic muzeu, unul din punctele de pe programul cultural al Sibiului din acel an. 

„Era o persoană care se ocupa de la Ambasada Austriei de acest proiect. A fost o discuție cu Klaus Iohannis care era primar în acel moment și această persoană a întrebat: ‘un Târg de Crăciun aveți în plan în programul Capitalei Culturale?’ Și Klaus Iohannis a spus atunci ‘nu, dar de ce nu îl faceți voi?’ Și așa s-a născut”, își amintește Adrian Drăgan Răduleț, președintele Asociației. 

Așa a luat naștere prima echipă a Târgului de Crăciun din Sibiu. Această asociație îl organizează și acum, 18 ani mai târziu. 

„Atunci l-am făcut în Piața Mică. A fost prima ediție, erau undeva la 38 de căsuțe, plecând de la o ediție anterioară care era Orășelul Copiilor. (…) A fost foarte greu. Deci cam jumătate din căsuțe nu erau pe bune ocupate, adică le-am simulat noi și cu cei de la Ambasada Austriei. Efectiv am cumpărat produse din diverse locuri. Erau angajați de-ai noștri și nu erau expozanți adevărați. A fost o ediție foarte, foarte bună, chiar dacă era mică, arătau bine pozele, atmosfera era frumoasă”, mai spune Andrei. 

Din 2008, Târgul se organizează în Piața Mare. Îl rog pe Andrei să facem un salt în timp. 

„Acum avem 120 de căsuțe cu toți expozanți pe bune. Am avut undeva pe la 500.000 de vizitatori la ultima ediție”, îmi spune președintele Asociației Events for Tourism. 

Scopul Târgului a fost întotdeauna să genereze turism.

„Care este rolul unui astfel de eveniment? Nu este doar un pur rol comercial și de divertisment, el trebuie să fie un motor de promovare turistică. Și atunci noi am avut tot timpul chestia asta în cap. Adică ne-a fost băgat în cap că ăsta este scopul unui astfel de eveniment, să creezi turism și să contribuie la dezvoltare economică în perioade slabe”, spune Andrei. 

Ceea ce s-a întâmplat. Sibiul nu e încă pe harta turismului internațional. Aeroportul din Sibiu are puține zboruri și sunt mai mult spre destinații care au conexiuni de afaceri cu Sibiu. Crește însă turismul intern. Sibiu e un oraș vizitat de români, în primul rând. 

După numărul turiștilor străini, Sibiul se află pe locul 6, în ianuarie 2025, după București (65.000), Brașov (10.000), Timiș (6.567), Cluj (6.504) și Ilfov (5.120).  

Un reproș adus de sibieni inclusiv Târgului de Crăciun este cel al prețurilor pe care le consideră prea mari. 

„Da, prețurile din centrul Sibiului sunt mari, o percep și eu, trăiesc în Sibiu. Prețurile sunt mai, ca în orice oraș turisc să zic din fericire sau din păcate, depinde de care parte ești. Și noi observăm la Târgul de Crăciun că sunt multe decizii pe care atunci când le luăm, știm că sunt interesante pentru un turism, dar nu sunt deloc înteresante pentru un localnic. Este un oarecare conflict care în alte țări unde turismul e cote înalte, creează chiar conflicte reale. Localnici care nu și-i mai doresc (pe turiști n.red)”, explică Andrei. 

Adică efectul „Barcelona”. Acolo, localnicii revoltați de turiștii care le iau orașul în stăpânire și le perturbă viețile de zi cu zi au scos pistoalele cu apă pe ei. E și Sibiul acolo?

„Suntem foarte departe de acolo. Evident, dacă ai o cerere mare, crește prețul, e o chestie naturală și mulți sibieni, chiar dacă sunt deranjați de prețurile mari sau poate de deranjul, nu știu, în trafic, de parcări, pe de altă parte, și valorile proprietăților lor au crescut. Lumea își dorește să vină aici. (…) E plăcut, se întâmplă lucruri, se dezvoltă și este un revers al medaliei. Nu ne place, pe de altă parte, chestia asta. Pe de altă parte, totuși, ne place să fim într-un oraș relativ internațional”, spune Andrei. 

Deși orașul are o agendă care poate părea plină – Târgul de Paști, FITS, Festivalul de Film, Festivalul de Jazz, Artmania, Târgul Olarilor, Târgul de Crăciun, toate au loc în decurs de câteva luni. Apoi orașul pare că se stinge. 

„În zona de vară este turismul bun. În Sibiu aș zice că este sezonul principal, cred că începe undeva prin luna iunie și probabil până pe la sfârșitul lui august, mijlocul lui septembrie și este normal. Sunt multe evenimente. Este și cumva dictat sezonul de vară. Oamenii vin când e vremea frumoasă și asta e cam vara. Iarna merg Târgul de Crăciun, pârtii de schi. (…) E o perioadă foarte moartă după Târgul de Crăciun până de Paști”, îmi spune Adrian Drăgan Răduleț. 

Sibiul, atrăgător pentru investiții, aproape innaccesibil sibienilor

Orașul însă nu se golește. Sibienii au remarcat un alt fenomen: migrația în Sibiu dinspre orașele din împrejurimi. Acest fenomen derivă și din oportunitățile de muncă pe care le găsesc aici, dar și din faima pe care turismul a adus-o Sibiului. Efectele s-au resimțit mai ales pe piața imobiliară. În Sibiu se cumpără multe locuințe de oameni care nu s-au născut în oraș, uneori ca investiție. 

„În ultimii ani, deci am văzut un exod destul de mare din județele de unde și nu neapărat chiar din țară, care dau un exemplu, oamenii lucrează în Italia, Spania, vor să investească, de exemplu, dacă sunt din Tulcea, nu prea au cei investi la ei sau din Teleorman, adică nu prea au încredere și merg către Cluj, când văd la Cluj prețurile, cât de mari sunt, vin la Sibiu, Timișoara, ceva de genul cam asta ar fi, cam ce am întrebat eu că e cei care n-au nicio legătură cu Sibiu.

Apoi sunt cei care au copiii și îi trimit la școală, la lucru. Apoi, ceea ce se întâmplă de curând am observat, vin părinții lor. De exemplu, ce din județele de lângă din Vâlcea, Alba, copiii au plecat la servicii în Sibiu, la facultăți și au rămas aici. Dacă au ieșit la pensie, nu mai prea au ce să facă acolo și pur și simplu se mută aproape de copii”, îmi explică Robert Iordache de la agenția Eurosib Imobiliare.

În același timp, pentru tinerii sibieni mai ales a devenit tot mai dificil să-și cumpere o casă. 

Vlad și Diana au decis să se mute din apartamentul cu două camere al Dianei la unul cu trei camere. Au dat pe el 103.000 de euro în 2024. Apartamentul este în Sibiu, dar într-un cartier aflat la marginea orașului, recent dezvoltat. 

„Noi le-am luat în 2024. Contractul l-am semnat semnat în aprilie și prețul pe metru pătrat era în jur de 1.350-1.400 euro metru pătrat”, îmi explică Vlad. 

Un an mai târziu, un apartament identic, într-un bloc care încă nu este finalizat vis-a-vis de blocul lor a ajuns la 150.000 de euro. 

„Nu mi se pare că cel puțin în ultima vreme că se mai justifică, că, cum să zic eu, că mai are o realitate cu costurile efective ale materialelor, muncitorilor. Explicația e că pur și simplu e speculă”, îmi spune Vlad. 

El are experiența unei achiziții anterioare în Sibiu. În 2014, și-a cumpărat un apartament cu două camere, 49 de metri pătrați utili plus 11 metri pătrați balconul, cu 31.000 de euro, la gri. A mai băgat în el 8.000 de euro să-l pună la punct. Același apartament, se vinde astăzi cu 100.000. Vlad a ales să-l dea în chirie. Îl închiriază cu 360 de euro unui prieten, dar chiriile în zonă sunt în jur de 400 – 450 de euro, potrivit agenților imobiliari. 

E Sibiu un oraș accesibil sibienilor?

„Depinde ce faci, depinde ce categorii depinde, depinde de veniturile până la urmă fiecăruia. Da, poate să fie încă accesibil. Da, din punctul meu de vedere puterea de cumpărare a fost erodată foarte mult și de inflație și de toate cele și mi se pare că nu, cum să zic eu, dacă nu ai o chestie pe lângă, un al doilea job, nu știu să faci ceva extra, cu greu poți dintr-un salariu sau două, mă rog, de fapt două salarii să-ți mai permiți un apartament, o casă”, spune Vlad. 

Soția lui are și ea o experiență similară. A cumpărat un apartament cu două camere într-un cartier lipit de Sibiu, dar care aparține de Cisnădie. Ea a dat pe el 38.000 de euro în 2019 și acum se vinde cu 80.000. Îl închiriază cu 385 de euro pe lună. 

Experții pieței sunt de acord că tinerilor sibieni le este mult mai greu să-și cumpere o locuință, dar spun că creșterea este una organică, strâns legată de dezvoltarea orașului. 

„Își permit, dar începe să devină tot mai greu. Pentru că un avans de 15% e destul de mare. A crescut prețul la 100.000 deja 15% când era 50.000 era mult mai ieftin. Ne încadram și la Prima Casă. Acum, degeaba asta există Prima Casă, pe de valori peste 70.000 avansul tot 15% deci nu ne ajutor, nu-i ajută cu nimic prima casă pe tineri”, spune Robert Iordache de la Eurosib Imobiliare. 

Un apartament cu două camere în Sibiu, 49 de metri pătrați, finisat la cheie, parcare inclusă în preț, începe de la 101.950 de euro. Unul cu trei camere, 63 de metri pătrați, începe de la 128.950 de euro. 

În ce privește chiriile, cele mai ieftine încep de la 350 de euro. 

Aceste prețuri pot fi explicate, parțial, și prin faptul că Sibiu este o destinație turistică, crede Robert Iordache.