Pensia pentru limită de vârstă se determină prin înmulțirea numărului total de puncte acumulate cu valoarea punctului de referință, care în anul 2026 este menținută la nivelul de 81 de lei. Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați, în timp ce stagiul complet prevăzut de legislație este de 35 de ani. Îndeplinirea condițiilor de vechime trebuie corelată obligatoriu cu vârsta standard de pensionare, informează Digi24.
Cum funcționează formula de calcul
Punctajul se stabilește lunar prin raportarea venitului brut asigurat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Media aritmetică a punctajelor dintr-un an calendaristic generează punctajul anual. Pentru perioadele contributive care depășesc pragul de 25 de ani se atribuie puncte de stabilitate: câte 0,50 puncte pe an pentru intervalul 26-30 de ani și câte 0,75 puncte pe an între 31 și 35 de ani.
Simulări pentru diferite stagii de cotizare
Într-un scenariu ipotetic cu un punctaj anual mediu de un punct, o persoană cu un stagiu minim de 15 ani obține o pensie calculată de 1.215 lei (15 puncte × 81 de lei). Deoarece suma se situează sub pragul indemnizației sociale de 1.281 de lei valabil în 2026, statul asigură o completare de 66 de lei, dacă pensionarul îndeplinește condițiile de venit și domiciliu.
Pentru un stagiu de 25 de ani contributivi, la aceeași medie a veniturilor, pensia atinge valoarea de 2.025 de lei lunar. La această durată exactă nu se acordă puncte de stabilitate, însă nivelul depășește plafonul indemnizației minime sociale, nefiind necesare completări din partea statului.
În cazul stagiului complet de 35 de ani de muncă, celor 35 de puncte de bază li se adaugă 6,25 puncte de stabilitate (2,50 puncte pentru anii 26-30 și 3,75 puncte pentru anii 31-35). Totalul ajunge la 41,25 puncte, generând o pensie brută rotunjită la 3.342 de lei lunar.
Impozitarea veniturilor din pensii
Pensiile brute care depășesc plafonul neimpozabil de 3.000 de lei suportă rețineri fiscale. Se aplică o cotă de 10% pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate asupra sumei ce depășește acest prag, urmată de impozitul pe venit de 10% calculat după deducerea sumei neimpozabile și a contribuției de sănătate datorate.
