Comunitățile de migranți reprezintă un canal major prin care informațiile false despre vaccinare traversează granițele. La un seminar dedicat presei europene desfășurat la Amsterdam, Heidi Larson, profesoară la London School of Hygiene & Tropical Medicine și fondatoare a Vaccine Confidence Project, a arătat că dezinformarea se propagă eficient prin rețelele lingvistice și sociale.
Potrivit cercetătoarei, mesajele false nu respectă frontierele și pot circula în ambele direcții: fie din țara natală către cei plecați în străinătate, fie invers. Legăturile strânse de familie și prietenie oferă o credibilitate sporită acestor mesaje, indiferent de acuratețea lor științifică. În acest context, autoritățile din statele de origine nu ar trebui să lase responsabilitatea informării doar pe seama țărilor gazdă, a subliniat Larson, conform relatării Mediafax.
Mituri persistente și reacția autorităților
Experta a punctat că autoritățile sanitare reacționează adesea prea lent în comparație cu viteza de propagare a dezinformării online. Pentru a contracara fenomenul, este necesară o monitorizare constantă a conversațiilor de pe rețelele sociale în limbile comunităților vizate, precum și implicarea unor mesageri locali credibili.
În cadrul aceluiași eveniment, Alexandra Păcurariu, specialistă în farmacoepidemiologie la Agenția Europeană a Medicamentului, a descris teoria falsă care leagă vaccinul ROR de autism drept un mit care continuă să se reinventeze de aproape trei decenii. Retrasă din literatura de specialitate din cauza gravelor erori metodologice, ipoteza a migrat succesiv de la conservantul tiomersal la adjuvanții de aluminiu, deși vaccinul cu virusuri atenuate nu conține astfel de substanțe.
Situația acoperirii vaccinale în România
Problema dezinformării este accentuată în România de scăderea accentuată a ratei de imunizare împotriva rujeolei. Cifrele raportate de Organizația Mondială a Sănătății indică un recul al acoperirii pentru prima doză a vaccinului ROR de la 90% în 2018 la 78% în 2024, în timp ce administrarea dozei a doua a coborât până la 62%, mult sub pragul de siguranță de 95% recomandat.
Evoluția a generat peste 25.000 de cazuri de rujeolă în cursul anului 2024. Deși ezitarea vaccinală este parțial întreținută de știrile false, datele OMS consemnează și probleme legate de accesul deficitar la servicii medicale. În primul trimestru din 2026, măsuri specifice locale au permis o redresare cu 25% a imunizării în anumite județe.
