Propunerea de majorare a salariului minim brut de la 4.325 de lei la 5.000 de lei a generat divergențe între reprezentanții Guvernului, sindicate și mediul de afaceri. Măsura solicitată de organizațiile sindicale ar presupune o creștere brută de 675 de lei, respectiv un plus de aproximativ 282 de lei net pentru angajați, informează Știrile ProTV.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat într-un interviu că situația impune dialog și consultări în cadrul Comitetului Tripartit, acuzând organizațiile patronale de inflexibilitate istorică. Acesta a amintit că reprezentanții mediului de afaceri s-au opus majorărilor salariale chiar și în perioadele de creștere economică ridicată de 7,9%, subliniind că reglementările naționale și directiva europeană oferă deja repere clare privind predictibilitatea veniturilor, relatează Digi24.

În plan politic, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a precizat că susține majorarea de principiu, însă o decizie detaliată va fi corelată cu elaborarea bugetului. De cealaltă parte, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția asupra prudenței fiscale, menționând că orice cheltuială trebuie acoperită din venituri pentru a preveni adâncirea deficitului bugetar și erodarea încrederii piețelor. O opțiune vehiculată este amânarea deciziei până în vara viitoare.

Mediul antreprenorial respinge însă vehement inițiativa, amintind că cea mai recentă indexare a avut loc abia în timpul verii. Florin Jianu, președintele IMM România, a criticat stabilirea salariilor fără corelare cu indicatorii economici, apreciind că noile costuri riscă să provoace închiderea întreprinderilor. Totodată, directorul executiv al confederației Concordia, Paul Aparaschivei, a subliniat că noile obligații financiare i-ar putea împinge pe angajatori spre reduceri de personal, un semnal tras și de analiștii economici, care avertizează că efectele benefice ale veniturilor suplimentare ar putea fi anulate de inflație.