Medicina viitorului se bazează pe algoritmi avansați, imagistică de înaltă precizie și inteligență artificială capabilă să identifice patologii încă din fazele incipiente. Concluzia îi aparține medicului și cadrului universitar Alexandru Nechifor, proaspăt întors de la Harvard Medical School, unde a participat la evenimentul Health Link alături de peste 100 de experți internaționali, informează Mediafax.

În cadrul unui interviu acordat agenției de presă, medicul a subliniat contrastul puternic dintre inovațiile din marile centre internaționale și realitatea din spitalele românești, caracterizată încă de birocrație, dosare pe hârtie și o lipsă cronică a educației pentru prevenție.

Aplicațiile practice ale inteligenței artificiale în sănătate

Potrivit specialistului, eficiența noilor tehnologii este deja validată de cercetări publicate în reviste științifice de prestigiu:

  • Detecția timpurie a cancerului: Algoritmii pot analiza mamografii, tomografii, RMN-uri și markeri moleculari înainte ca formațiunile tumorale să fie vizibile clinic, depășind vigilența umană medie în cazul unor forme agresive de cancer, precum cel pulmonar, de sân sau pancreatic.
  • Boli rare și genetică: Studii apărute în Nature Genetics arată că algoritmii pot analiza datele genomice a sute de mii de persoane, depistând mutații cauzatoare de afecțiuni grave pe care metodele clasice le-au omis.
  • Cardiologie și reducerea birocrației: Modelele digitale antrenate pe peste un milion de scanări cardiace pot anticipa afecțiuni latente. De asemenea, procesarea limbajului natural preia sarcinile administrative în unitățile medicale din Occident, eliberând medicii de activitățile de secretariat.

Riscurile noilor tehnologii și realitatea din România

Alexandru Nechifor a punctat că teama conform căreia roboții vor înlocui medicii este nefondată. Adevăratele riscuri țin de etică și de politicile de sănătate, în special apariția unei „medicini pe două viteze”, în care tratamentele performante rămân accesibile doar celor înstăriți sau clinicilor private.

Totodată, medicul a avertizat asupra riscului pierderii empatiei în actul medical și asupra iluziei că tehnologia poate rezolva probleme structurale. Fără date corecte, fără o asistență primară funcțională și fără o cultură a prevenției, algoritmii performanți nu pot compensa deficiențele majore din spitale, a concluzionat specialistul.