Diplomații din cadrul NATO se tem că o eventuală blocare a inițiativelor interne ale administrației americane de către Congres l-ar putea determina pe Donald Trump să recurgă la măsuri radicale de politică externă, informează POLITICO, preluat de Știrile ProTV. O astfel de schimbare de strategie ar putea duce la retragerea a mii de soldați americani staționați pe continentul european.
În replică, secretara adjunctă de presă de la Casa Albă, Olivia Wales, a susținut că președintele Trump a consolidat securitatea obținând angajamente pentru creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, extinderea prezenței militare în Groenlanda și eforturile pentru oprirea conflictului din Ucraina. Totodată, Wales a arătat că liderul american reproșează partenerilor din NATO faptul că nu au susținut Statele Unite în războiul din Iran.
Planurile de retragere și dosarul ucrainean
Preocupările oficialilor se concentrează pe procesul de revizuire a trupelor americane din Europa, stabilit pentru luna decembrie. Fostul oficial NATO Oana Lungescu, cercetătoare la think tank-ul Royal United Services Institute, a explicat că există riscul ca menținerea trupelor să fie condiționată de acceptarea unui acord de pace în Ucraina agreat cu Vladimir Putin, afectând grav securitatea europeană. Pe lângă retragerea forțelor, diplomații iau în calcul posibile tăieri ale contribuțiilor la fondurile comune ale alianței și limitarea programului de achiziții de armament PURL destinat Ucrainei.
Instabilitate la Pentagon și dezbateri privind Congresul
O pierdere a majorității de către republicani ar putea provoca schimbări majore la conducerea Pentagonului. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, contestat pentru refuzul de a informa Congresul și pentru concedierea a zeci de ofițeri de rang înalt, ar putea fi demis sau supus unor anchete, ceea ce ar amâna deciziile legate de repoziționarea forțelor.
Deși legislația americană stabilește o limită minimă de 76.000 de militari americani în Europa, analista Jennifer Kavanagh de la Defense Priorities avertizează că administrația ar putea încerca să ocolească cerințele legislative. În eventualitatea unor reduceri, Europa ar întâmpina dificultăți majore în înlocuirea resurselor de război electronic, apărare aeriană și realimentare în zbor. În schimb, ministrul apărării din Muntenegru, Dragan Krapović, a menționat pentru POLITICO că scenariile privind părăsirea alianței nu s-au adeverit până în prezent, iar decizia finală asupra efectivelor aparține forului legislativ de la Washington.
