România se confruntă cu cel mai dificil sezon rece din ultimul deceniu pentru sistemul energetic, potrivit unei analize Frames prezentate de Digi24. Sistemul Electroenergetic Național se află în stare de alertă încă din data de 1 august, după ce ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării, iar seceta a diminuat puternic și producția hidrocentralelor.
În mod obișnuit, unitățile de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din consumul de energie electrică al țării. Lipsa acestei producții constante s-a resimțit direct în costurile de pe piața angro, unde prețul din Piața pentru Ziua Următoare de la București a atins 311 euro pe MWh pentru energia livrată pe 28 octombrie. Acest nivel a fost cel mai ridicat dintre cele 34 de piețe europene analizate în ziua respectivă, iar la orele de vârf de seară cotația a depășit 434 de euro pe MWh.
Centrala de la Mintia și investițiile în stocare
Pentru a compensa deficitul și a limita importurile costisitoare din orele de seară, principala soluție pe termen scurt o reprezintă noua centrală pe gaze de la Mintia. Proiectul dezvoltat de Mass Global are o capacitate programată de 1.700 MW și o valoare de 1,4 miliarde de euro. Până la sfârșitul anului este prevăzută conectarea a circa 1.000 MW, reprezentând aproape 12% din puterea funcțională a sistemului.
„Mintia este o veste foarte bună pentru siguranța sistemului în această iarnă, pentru că reduce riscul ca România să rămână dependentă de importuri tocmai în orele de vârf. Nu trebuie însă să ne așteptăm ca o centrală pe gaze să facă energia ieftină. Ea stabilizează sistemul, dar prețul energiei produse depinde de piața gazelor”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Pe lângă unitatea de la Mintia, planurile energetice includ proiectul centralei de la Iernut, de 430 MW, a cărui finalizare este estimată pentru prima parte a anului 2027. În plus, prima producție de gaze din perimetrul offshore Neptun Deep este prevăzută tot pentru prima jumătate a anului 2027.
Obiectivele asumate și blocajele din rețele
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat o țintă de conectare a 5.800 MW de capacități noi până la finele anului 2027. Acesta a precizat totodată că închiderea centralelor pe cărbune ar trebui să aibă loc exclusiv după ce unități alternative devin funcționale.
Deși numărul prosumatorilor a depășit 300.000, acumulând o capacitate de circa 3.400 MW, infrastructura de transport rămâne principala frână. În prezent, România vinde energie ieftină la orele prânzului și ajunge să importe la prețuri ridicate pe timpul nopții. Pentru a echilibra acest dezechilibru sunt necesare cel puțin 3.500 MW în capacități de stocare, alături de modernizarea rețelelor Transelectrica, unde doar 41% dintre proiectele avizate ajung să fie conectate într-un interval de 18 luni.
