Pe lângă măsurile clasice de igienă și vaccinare, apărarea organismului împotriva virusurilor respiratorii depinde direct de obiceiurile cotidiene, informează HotNews pe baza mai multor cercetări medicale. Alimentația, activitatea fizică, somnul suficient și gestionarea stresului oferă energia și resursele necesare celulelor imunitare pentru a recunoaște și combate agenții patogeni.

Alimentația diversificată și mișcarea regulată

Pentru o funcționare optimă a mecanismelor de apărare, medicul alergolog și imunolog Richard Wasserman recomandă o dietă de inspirație mediteraneeană, bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește și ulei de măsline, cu un consum limitat de carne roșie și grăsimi saturate. Organizația Mondială a Sănătății indică un consum de cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi, însă statisticile Eurostat arătau că în România doar 2% dintre persoane respectau această recomandare, față de media de 12% la nivelul Uniunii Europene.

Activitatea fizică moderată aduce la rândul ei beneficii majore. O cercetare publicată în 2022 în revista Brain, Behavior, and Immunity a evidențiat că 90 de minute de exerciții aerobice ușoare sau moderate efectuate după vaccinarea antigripală sau împotriva COVID-19 au crescut nivelul de anticorpi după patru săptămâni. Cu toate acestea, raportul Health at a Glance: Europe 2024 arată că peste 85% dintre adulții români nu ating pragul de 150 de minute de activitate fizică recomandat săptămânal de OMS.

Influența somnului și a stresului prelungit

Odihna joacă un rol determinant în rezistența la îmbolnăvire. Conform unui studiu publicat în revista Sleep, persoanele care dorm între cinci și șase ore pe noapte au un risc de aproximativ patru ori mai mare de a răci după contactul cu un rinovirus, în comparație cu cele care dorm peste șapte ore pe noapte.

Totodată, stresul cronic poate dereglarea inflamației și a răspunsului imunitar. Metodele de relaxare, exercițiile de respirație și tehnicile de tip mindfulness pot ajuta la diminuarea tensiunii zilnice, însă specialiștii atrag atenția că acestea nu reprezintă tratamente pentru infecții și nu substituie ajutorul de specialitate. Psihoterapeuta Iulia Barca precizează că observarea gândurilor prin mindfulness nu este prima intervenție indicată în episoadele de depresie persistentă, fiind necesară ghidarea unui terapeut.